Contractele futures

Contractele forward standardizate s-au transformat în contracte futures. De exemplu, un contract futures pe grâu pentru iunie 2000 obligă vânzătorul să livreze cumpărătorului 20 de tone de grâu de o anumită calitate, la termenul de expirare a contractului; sau un contract futures pe dolari SUA pentru martie 2000 cere celui care îl vinde să livreze celui care l-a cumpărat 1000 de dolari la scadență.

Persoanele fizice sau juridice pot executa tranzacții futures chiar dacă nu au intenția de a face sau de a primi livrarea.

Deoarece contractele futures sunt standardizate, ele pot fi transmise de mai multe ori. Este necesară o metodă pentru a intersecta ultimul vânzător cu ultimul cumpărător. Operațiunile de compensare ale casei de clearing a bursei au ajuns să înregistreze toate tranzacțiile și livrarea documentelor de la vânzători la cumpărători. Această operațiune facilita și compensarea contractelor futures deoarece ele erau standardizate și se puteau schimba între ele. De exemplu, o persoană care a cumpărat un contract futures poate să-l vândă eliminându-și astfel poziția deschisă de la agenția de brokeraj la care a deschis contul de marjă. Compensarea a creat oportunitatea ca cei care doresc să execute contractul.

Posibilitatea de compensare este o caracteristică fundamentală a comerțului futures. Numai aproximativ 2% din totalul contractelor futures au ca rezultat o livrare fizică. O altă funcție esențială a casei de compensație este aceea de a se interpune între vânzător și cumpărător la fiecare tranzacție. În realitate, un vânzător vinde casei de compensație, iar cumpărătorul cumpără de la casa de compensație. Aceasta conferă integritate tuturor tranzacțiilor.

Elementele contractului futures sunt: simbolul contractului, unitatea de tranzacționare, cotația, variația minimă de preț (tick-ul), limitele de variație zilnică a prețului, lunile de livrare, ultima zi de tranzacționare, ultima zi de livrare și programul de tranzacționare.

Standardizare contractelor și crearea funcției de compensare au mărit eficiența pieței, permițând o piață mult mai lichidă (una în care tranzacțiile să fie executate la prețul specificat sau la unul apropiat), oricine putând să intre și să iasă rapid din piață. Cu cât prețul a mai rapid determinat și piața e mai lichidă, cu atât ea devine mai eficientă.

Contractele futures (alături de opțiuni) sunt titluri financiare derivate. Ele dau naștere unor obligații contractuale ce pot fi stinse în două moduri: la scadență, prin livrare fizică, cash sau plata diferențelor și până la scadență, prin lichidarea lor la bursă.