Etapa de fermă mică. 
Investiţia este de cuprinsă între 1.500 - 2.000 $; în această etapă se închiriază un spaţiu în care se separă cele trei activităţi de bază : creşterea şoarecilor, creşterea viperelor si laboratorul de prelucrare a
veninului. Se consideră că deja stăpânim o metodă de înmulţire a viperelor, asa că în această etapă nu se mai cheltuie pentru capturare. Trebuie să deţinem 3 - 4 terarii mari si bateriile de creştere individuală să le folosim pentru creşterea puilor. 
Numărul de şoareci reproducători trebuie să crească la 50 - 60.
Având un număr de vipere cuprins între 100 si 200 ne putem concentra pentru obţinerea unei producţii mari folosind în acest sens exemplarele care dau mult venin, celelalte mentinându-le pentru reproducere. Atunci când cantitatea de venin este de 100 g, putem apela la un institut farmaceutic pentru analize, sigilare si chiar păstrare. În acest fel un eventual client are garanţia că în recipientul nostru se găseşte aceeaşi marfă pe care o arată eticheta si îi putem prezenta un certificat de analiză .
Datorită relaţiilor de colaborare între ferme se poate realiza o cantitate mare de venin, mărind atractivitatea pentru clienţii externi.
Este etapa în care cheltuielile unitare scad , la 30 $ / g , în această valoare fiind inclusă si chiria pe spaţiu. Personalul necesar în această etapă este de 2 îngrijitori, iar veniturile realizate ca profit net sunt de peste 250.000 000 lei/an.

Chinchilele au greutăţi variabile în funcţie de vârstă şi de sex. Astfel masculii sunt mai uşori decât femelele ei având greutăţi între 250 – 500 grame.

      De asemenea atât temperatura corpului cât şi activitatea cardiacă şi respiratorie depind de vârsta animalului.

     Chinchila este valoroasă prin blana ei dar şi prin carne. Astfel cine se hotărăşte să crească chinchile, pe lângă blană, va avea un profit ce nu este de neglijat prin vânzarea cărnii cu care se hrănesc alte animale cu blană cu o importanţă deosebită la rândul lor. Chinchila este un animal nocturn care se hrăneşte numai cu nutreţuri. Ea se adaptează foarte uşor creşterii în captivitate nefiind deloc pretenţioasă. Ea este blândă şi cu ea se poate lucra foarte bine. Dacă este prinsă ea nu muşcă, nu zgârie, nu se zbate. Îi place să fie mângâiată, ţinută în braţe

Maculii de strut cu gatul albastru au pielea de culoare cenusiu-albastruie pe gat, picioare si pulpe iar in perioadele de imperechere numai partea anterioara a pulpelor capata o coloratie rosiatica. Femela adulta de strut cu gatul albastru are aceeasi coloratie cenusiu-albastruie, in timp ce femelele de strut cu gatul rosu au pielea de culoare crem-albicioasa. Penajul masculilor adulti este negru cu alb iar cel al femelelor variaza de la gri-deschis pana la gri-maroniu.
Strutii cu gaturile rosii si albastre traiesc intre 20 si 30 de ani in mediul lor natural.
Strutii africani negrii domestici pot sa traiasca si sa se reproduca pana la varste de 50 de ani.
Strutul ajunge la greutatea normala a adultului intre 18 si 20 de luni, continuand sa mai castige in greutate cateva luni, dupa care greutatea lor stagneaza.
Inaltimea strutului variaza intre 2,15 si 2,17 metri. iar greutatea poate sa varieze intre 100 si 175 kg.
De regula, strutii sunt sacrificati dupa primele 10-14 luni. Pubertatea la struti incepe in jurul varstei de 15-16 luni, fiind insotita de producerea de hormoni care ii fac carnea tare, dandu-i un gust neplacut. Se considera ca strutii care ajung la greutatea de cel putin 120 kg sun buni pentru sacrificat. 
Desi strutii nu sunt pasari zburatoare, aripile lor sunt surprinzator de puternice. Au gaturi lungi, capete scurte, cu ochii mari si ciocurile mici. Atunci cand alearga, isi deschid aripile mici, iar pentru aparare isi folosesc picioarele puternice. Strutii isi folosesc aripile pentru a se apara, precum si in cadrul ritualului de imperechere. Picioarele sunt prevazute cu doua degete care ii ajuta sa atinga o viteza de pana la 60 km/h. Principalul mijloc de aparare se realizeaza prin lovire; unele exemplare se apara si ciupind cu ciocul sau muscand, atunci cand sunt amenintate.
Strutul traieste 20-30 ani in salbaticie, dar in captivitate poate atinge varsta de 40-70 ani.

TAPII - trebuie să fie în stare de întretinere foarte bună, realizată în urma unei alimentări suplimentată cantitativ si calitativ cu două luni înainte de începerea montei (sau colectarea de material seminal), altfel, în perioada de montă apetitul lor sexual (libidoul) se diminuează.
Este necesară o examinare prealabilă a testiculelor prin palpare de către un specialist, pentru detectarea unor eventuale defecte, tare si eliminarea de la reproductie a tapilor respectivi sau folosirea lor pentru detectarea căldurilor la capre, după ce sunt castrati sau prevăzuti cu un sort abdominal (tapi încercători)
CAPRELE. Există o corelatie înte greutatea corporală si fertilitatea caprelor: o supralimentatie temporară înainte de montă dă rezultate bune.
IEDUTELE trebuie să aibă 50-60% din greutatea unei capre adulte (din rasa respectivă) pentru a fi date la montă, altfel cresterea lor este curmtă si întreaga viată a caprelor este compromisă.
Înainte cu trei săptămîni de începerea campaniei de reproductie este bine să se procedeze la o deparazitare a animalelor si să li se administreze un aport de vitamine A, D3, E.

Perioada executarii culturii de Pleurotus 

Sunt cultivate 4 specii de Pleurotus si anume : Pleurotus florida sau buretele rosiatic, care fructifica la temperaturi de pana la 25°C ; Pleurotus ostreatus sau buretele vanat, Pleurotus cornucopiae care fructifica la temperaturi asemanatoare cu Pleurotus florida si Pleurotus major-caju, care fructifica in jurul valorii de 20°C. 

Pregatirea substratului nutritiv celulozic pentru cultura de Pleurotus 

Substratul nutritiv celulozic pentru cultura buretilor are la baza materii prime, materii auxiliare si amendamente.Buretii sunt capabili de a utiliza celuloza in prezenta unor apreciabile cantitati de lignina, fapt pentru care au primit si denumirea de ciuperci xilofage. Substratul nutritiv pentru bureti nu va trebui sa fie un compost fermentat, ca in cazul culturii de Agaricus bisporus, ci un material celulozic bogat in polizaharide si lignina, sarac in saruri minerale esentiale (N, P, K).

      .............. Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de 10 ori mai mult decat citricele. In fructele coapte continutul depaseste 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente in fruct sunt A, B₁, B₂, B₆, B₉, E, K, P, F. Mai regasim celuloza, betacaroten (intr-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, etc. .........

Importanta culturii ; Cresterea si fructificarea la catina alba. ; Cerintele fata de factorii de mediu. ; Principalele soiuri cultivate in Romania.  ; Obtinerea materialului saditor. ; Infiintarea si intretinerea plantatiilor. ; Intretinerea solului ; Taierile de formare si fructificare. ; Recoltarea si valorificarea. ; Legislatie  ;

Adâncimea apei, dimensiunile în plan, respectiv volumul de apă corespunzătoare unei unităţi de creştere au avut în vedere să asigure, în condiţii de fiabilitate şi eficienţă cât mai crescută, exigenţele tehnologice specifice sistemelor intensive de creştere.                           Numărul unităţilor de creştere preconizat a asigurat o flexibilitate corespunzătoare în ceea ce priveşte indicatorii biotehnologici urmăriţi, precum şi posibilitatea efectuării repetiţiilor necesare experimentării tehnologiei.

1.     INTRODUCERE.  ; A.    Fazanii de vânătoare.  ; B.     FAZANUL DE DECOR..  ; 2. PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE. ; Manipularea fazanilor , ; 3. FERMA DE FAZANI  ; Modele de ferme de fazani    ; Creşterea naturală (sistemul de creştere extensiv)     ; Creşterea în captivitatea a fazanilor (sistemul semiintensiv)  ; Creşterea intensivă a fazanilor  ; 4. REPRODUCŢIA LA FAZANI  ; 5. CREŞTEREA PUILOR DE FAZAN.. ; Creşterea în condiţii de mici gospodării ; Creşterea în captivitate. ; Creşterea puilor de fazan în puierniţe. ; 6. PRODUCŢIA DE OUĂ..    ; Clocirea ouălor  ;  Clocirea artificială.      ;  Clocirea naturală.         ; 7. HRĂNIREA FAZANILOR.. ; Hrănirea fazanilor în condiţii casnice.  ; Hrănirea puilor de fazan.  ; Model de raţie pentru puii de fazan.  ; Hrănirea şi exploatarea fazanilor adulţi destinaţi reproducţiei  ; Hrănirea fazanilor adulţi  ; Adăparea fazanilor  ; 8. MALADIILE FAZANILOR.. 9. FUNDAMENTAREA PRODUCŢIEI  ; Alti autori:

Capsunul este o planta perena formata in conditii de padure, la umbra, intr-un sol reavan aerat si acoperit an de an cu straturi noi de frunze, ceea ce a determinat formarea unui sistem radicular nu prea profund. Partea subterana este formata dintr-o radacina scurta (rizom) din care pornesc numeroase radacini subtiri, firoase, de grosimi aproape egale si dispuse ca o retea. In primii 2 ani, radacinile se dezvolta foarte mult, ajungand in adancime pana la 50 cm si lateral pana la 30 cm. Dupa 3-5 ani, sistemul radicular se reduce treptat, deoarece o parte din ramificatiile laterale mor. Paralel cu aceasta evolutie, pe ramificatiile tinere ale tulpinii, in partea lor bazala, apar in fiecare an radacini adventive noi. Dispunerea lor in cadrul tufei apare etajata, corespunzator cu aparitia lastarilor in anii urmatori.  Primavara radacinile capsunului incep sa creasca inaintea partii aeriene si inregistreaza un maximum de intensitate in aprilie mai. A doua crestere intensiva a radacinilor are loc in iulie, in ambele faze plantele trebuie sa gaseasca in sol conditii deosebit de favorabile de umiditate si substante nutritive.

Boabele de chimion contin de regula peste 3% ulei eteric. Autori ca Simon, J.E., A.F. Chadwick and L.E. Craker in 1984 raporteaza procentul de 6% ca fiind maxim, si procentul de 50-60% carvona in uleiul eteric. Uleiul eteric de chimion contine si alti diferiti compusi, precum: limonen, dihidrocarvona, etc. substante care il fac deosebit de valoros. Uleiul eteric este utilizat la fabricarea diferitelor bauturi alcoolice, in parfumerie, in medicina, la fabricarea sapunurilor, etc.

Recent s-a descoperit ca unul din constituentii acestui ulei si anume carvona are actiune antifungica si insecticida. (Bremness, 1988). In afara de ulei eteric, boabele de chimion mai contin 14-16% substante grase. Uleiul gras de chimiom este utilizat in scopuri tehnice. Turtele ramase dupa extragerea uleiului reprezinta un valoros nutret concentrat. Florile plantei produc cantitati apreciabile de nectar insusire care face din chimion o buna planta melifera.  Fiind o prasitoare ce paraseste devreme terenul este o premergatoare buna pentru diferitele culturi de toamna sau de primavara.

Sofranelul este cultivat in principal pentru uleiul comestibil obtinut din seminte. Acest ulei contine un procent ridicat de acizi grasi nesaturati fata de alte uleiuri vegetale. Uleiul este de culoare alba-galbuie, este clar, si este utlizat ca atare, pentru prepararea salatelor sau pentru gatit. Indicele de iod al acestui ulei se situeaza intre 140 si 150. Mai este folosit pentru fabricarea lumanarilor parfumate, la fabricarea margarinei, in industria chimica ca baza pentru fabricarea unor vopseluri. Semintele pot fi consumate ca atare, sau pot fi adaugate unor aluaturi in patiserie. Uleiul de sofranel reduce nivelul colesterolului, de aceea este utilixzat si in scopuri terapeutice.

Din seminte se obtine o faina de calitate, cu ridicat continut proteic. Faina are scop furajer, dar poate fi inclusa si in retete de panificatie pentru hrana omului. Continutul acestei faini va fi descris la punctul corespunzator.

Tendinta tarilor cu agricultura moderna este aceea de a mentine sau chiar de a reduce suprafata cu ceapa, dar de sporire a productiei medii la hectar, prin aplicarea celor mai performante tehnologii care includ obligatoriu utilizarea celor mai performante cultivare (soiuri si hibrizi).

 In tara noastra eficienta economica a culturii cepei este inca redusa atat din cauza consumului de ore-om/ha ridicat (550-600 la ceapa semanata direct in camp, si 700-750 la ceapa din arpagic), cat si din cauza productiilor mici realizate la hectar (9,5 t/ha – productie medie realizata pe ultimii zece ani). In tari mari cultivatoare de ceapa cum sunt de exemplu S.U.A., se realizeaza 85-90 ore-an/ha si o productie medie de 45t/ha.

Fazele fenologice la ciuperca    Agarics    Psalliota

 In dezvoltarea sa, carpoforul trece prin urmatoarele faze fenologice :  -              mugurii sau primordiile de fructificare, care se formeaza in interiorul stratului de amestec de acoperire, dupa un interval de 10-12 zile de la acoperire. Aparitia mugurilor de fructificare in toata grosimea amestecului de acoperire indica cultivatorului ca zona fructiofera este formata si in consecinta se vor reduce stropirile, intrucat trebuie sa apara urmatoarea faza fenologica a ciupercii de cultura  -              butonii de fructificare, cu diametrul de 10 mm, apar la suprafata straturilor, dupa 16-18 zile de la acoperire   -              ciuperca individualizata, cand se disting palaria si piciorul, apare dupa 3 saptamani de la acoperire  dupa 3 saptamani de la acoperire    -              aparitia velumului reprezinta faza care indica maturitatea comerciala si marcheaza inceputul recoltarii   -              ruperea velumului indica deja scaderea valorii comerciale si se produce dupa 1-2 zile de la faza precedenta     -              palaria jumatate desfacuta influenteaza negativ aspectul comercial, ciupercile fiind de acum valorificate la calitatea inferioara    -              palaria trei sferturi desfacuta    -              palaria total desfacuta     -              palaria recurbata reprezinta ultima faza in care maturitatea fiziologica a ciupercii se delimiteaza, ciuperca isi disemineaza sporii, iar valoarea comerciala este anulata total