Cine cistiga si cine pierde in UE


Integrarea Romaniei in UE va aduce beneficii in citeva domenii, in timp ce anumite ramuri vor avea de suferit.

Ce va cistiga si ce va pierde Romania in anii care vor urma aderarii la UE? Raspunsul este dat de specialistii Institutului pentru Studii Economice Comparate de la Viena, care identifica punctele slabe si cele forte ale economiei

noastre.
Atit Romania, cit si Bulgaria vor avea o serie de beneficii prin integrarea de la 1 ianuarie 2007, arata studiul mentionat, preluat de site-ul euractiv.ro.
In cistig: comertul si investitiile
Printre cistiguri se numara dezvoltarea activitatilor de comert, o crestere economica sustinuta, majorarea investitiilor straine, in mare parte rezultate datorita infuziei de fonduri UE.
Economistii austrieci prognozeaza, pentru ambele tari, o crestere economica anuala situata intre 5 si 6%. Nu sint uitate nici avantajele politice. Aderarea celor doua tari va contribui la obtinerea stabilitatii in zona Balcanilor, spune Gabor Hunya, analist al Institutului vienez.
Pierderile vor fi inregistrate in special in sectorul intreprinderilor mici si mijlocii, in domeniul agriculturii si al industriei alimentare.
Salariile mici, un avantaj
Un avantaj pentru economiile nou-venitilor il da diferenta de salarii fata de vestul Europei. Salariile in Romania si Bulgaria reprezinta o treime din media salariilor in statele UE in formula de 15 membri (inainte de 1 mai 2004), respectiv 70 la suta din media din cele zece state care au aderat acum doi ani. O apropiere a nivelului mediu de salarizare va lua mai multe decenii, crede Hunya. Potrivit acestuia, nu sint de asteptat schimbari majore in ceea ce priveste productia. Exista in continuare diferente mari in termeni industriali si de logistica intre cele doua tari si cele din Vest. Chiar daca unele facilitati de productie au fost mutate in aceste tari, in special in ceea ce priveste productia de mobilier, imbracaminte sau incaltaminte, vinzarile pe piata interna au fost puternic afectate de importurile din China.
In ceea ce priveste migratia fortei de munca, este de asteptat ca majoritatea statelor UE sa introduca restrictii temporare in privinta fortei de munca din Bulgaria si Romania, in special a celei mai putin calificate. Somajul a scazut in cele doua tari la 10% in Bulgaria si la 7% in Romania. Salariul mediu este de 163 de euro in Bulgaria si de 264 de euro in Romania.
Sectoare-cheie, performante slabe
Textilele, confectiile si pielaria au inregistrat scaderi record in anul 2005, arata o analiza efectuata de site-ul euractiv.ro. Performanta este ingrijoratoare, fiind vorba de sectoare in care tara noastra este specializata si care, pina nu demult, propulsau productia industriala si exporturile. Cit priveste alte doua sectoare importante ale economiei romanesti, respectiv prelucrarea lemnului si productia de mobila, acestea sint singurele care, potrivit specialistilor, se mentin pe linia de plutire si mai au sanse sa salveze scufundarea lenta a industriei de prelucrare in general. Industria prelucrarii lemnului a inregistrat o crestere medie de 16% in perioada 1999-2004 si ponderea acesteia in structura industriei a crescut de la 1,8% in 1994 la 2,7% in 2003. Conform analistilor, dependenta intre dezvoltarea industriei prelucratoare si cresterea economica a unei tari este o regularitate economica. Pentru ca ultima sa nu fie in pericol, este necesara o rata de crestere a primei de trei la suta, iar economia romaneasca se apropie periculos de mult de acest prag. Potrivit euractiv.ro, cauza este performanta slaba a sectoarelor-cheie, cu ponderi importante la export.
In schimb, alte sectoare care, potrivit analizelor de specialitate, ar trebui incurajate, nu au fost luate in seama in Romania: masini electrice, tehnica de calcul si echipamente de telecomunicatii, mijloace de transport.
„Am efectuat o analiza asupra evolutiei economice din 169 de state, pe timp de 25 de ani, care a demonstrat fara nici un echivoc ca tarile care au dezvoltat industria prelucratoare intr-un ritm mai puternic au dezvoltat un anumit ansamblu de sectoare. Acestea sint: masinile electrice, mijloacele de calcul, echipamentele de telecomunicatii, aparatele de masura, mijloacele de transport rutier, masini si echipamente“, spune Cezar Mereuta, vicepresedinte al Centrului Roman de Modelare Economica (CERME). Potrivit acestuia, singura exceptie sint investitiile realizate de o multinationala din domeniul auto. Mai mult, Romania nu are firmele puternice, filiale ale multinationalelor care sa impinga in fata aceste domenii, adauga Cezar Mereuta.

Pariuri necistigatoare
S-a pariat gresit pe citeva domenii care, in prezent, nu pot asigura intregii economii o competitivitate comparabila cu cea a UE, crede vicepresedintele CERME. La textile, imbracaminte si pielarie-incaltaminte, socul concurentei produselor chinezesti a adus aproape in pragul falimentului producatorii din Romania si din Uniunea Europeana in egala masura. Industria alimentara si de bauturi prezinta o situatie paradoxala: este bine inradacinata pe plan intern, dar are performante aproape zero la export.
Previziuni pe termen scurt
Slaba performanta a sectoarelor-cheie ale industriei de prelucrare in ultimul an nu confera perspective prea incurajatoare. Integrarea in Uniunea Europeana va surprinde neplacut intreprinzatorii care nu si-au pus la punct sistemele de management al calitatii sau standardele de mediu.
Acesta reprezinta, potrivit expertilor, numai unul dintre factorii care vor da dureri de cap companiilor romanesti. „Sectoarele industriale trec acum printr-o restructurare fortata. Pentru majoritatea firmelor, aceasta restructurare inseamna reducerea cotelor de piata si a marjelor de profit. In principiu, restructurarea a constat in o serie de presiuni conjuncturale: cursul de schimb, liberalizarea comerciala prin acordurile internationale“, explica Liviu Voinea, director de cercetare la GEA.