|
|
|
Randament
(Yield)
In general, este venitul incasat dintr-o investitie, exprimat procentual din
pretul curent al acesteia. O anumita investitie poate avea mai multe
randamente datorita numeroaselor metode folosite la calcularea lui. De
exemplu, in cazul obligatiunilor, randamentul poate fi: (1) Randamentul
curent (current yield). Este rata dobanzii impartita la pretul de cumparare.
De exemplu, o obligatiune care se vinde la 1.000$, cu o rata a dobanzii de
10%, are un randament curent de 10%. Daca, aceeasi obligatiune s-ar vinde la
500$, ea ar oferi un randament de 20% unui investitor care ar cumpara-o la
500$ (pe masura ce pretul unei obligatiuni scade, randamentul ei crese si
viceversa).
Randament calculat cu durata medie de viata a emisiunii
(Yield to average life)
Randament care se calculeaza in locul randamentului pana la scadenta sau al
celui pana la rascumparare atunci cand obligatiunile sunt retrase sistematic
pe durata de viata a emisiunii cum este cazul unei emisiuni de obligatiuni
municipale cu un fond de amortizare.
Randament curent
(Current yield)
Rata rentabilitatii unei obligatiuni, calculata ca raportul dintre venitul
din dobanda si pretul de cumparare sau pretul pietei. Este rata efectiva a
rentabilitatii, nu rata dobanzii. De exemplu, o obligatiune care are o rata
a dobanzii de 6% si se tranzactioneaza la 95, se spune ca are un randament
curent de 6,32% (60$ dobanda/950$ pretul pietei x 100= 6,32%).
Randament nominal
(Nominal yield)
Rata anuala a dobanzii care se plateste pentru o obligatiune, specificata in
contractul obligatiunii si tiparita pe certificat daca aceasta se emite in
forma materializata. De asemenea, se mai numeste randamentul cuponului
(coupon yield).
Randamentul dividendului
(Dividend yeld)
Dividendul anual al unei actiuni comune impartit la pretul de piata al
actiunii. De exemplu, daca actiunea comuna Exxon se tranzactioneaza la un
pret de 50$ si plateste un dividend de 3,40$, atunci randamentul
dividendului va fi 3,40$/50$, adica 6,8%. Aceasta valoare reprezinta
randamentul curent al unei actiuni comune si nu ia in considerare
potentialele castiguri sau pierderi de capital.
Randamentul dupa impozitare
(After-tax basis)
In Statele Unite, randamentul pana la scadenta obtinut de un investitor intr-o
obligatiune, la calcularea caruia sunt luate in considerare impozitele
federale si statale pe venit. Acest randament este folosit pentru a compara
rentabilitatea obligatiunilor impozabile cu cea a obligatiunilor municipale
scutite de impozit. De exemplu, o obligatiune de corporatie care plateste o
dobanda de 10% va avea un randament dupa impozitare de 5% pentru un
investitor din categoria de impozitare de 50%. O obligatiune municipala
scutita integral de impozit, care plateste o dobanda de 5%, va avea un
randament dupa impozitare de 5%.
Randamentul echivalent cu al obligatiunii
(Equivalent bond yield)
Randamentul anualizat al unui instrument financiar de credit pe termen scurt,
cotat in functie de randamentul discontului. El se calculeaza pentru a putea
compara cotatiile unui instrument financiar de credit cu discont cu cele ale
instrumentelor financiare de credit purtatoare de dobanda. Desi se numeste
astfel, acest randament este comparabil cu cel al oricarui instrument
financiar de credit purtator de dobanda, nu numai cu cel al obligatiunilor
cu cupon. De asemenea, mai este denumit si coupon-equivalent rate. De
exemplu, daca un bon de trezorerie de 90 de zile cu o valoare nominala de
10.000$ care plateste 10% costa 9.750$, atunci randamentul echivalent cu al
obligatiunii va fi: 250$/9.750$ x 365/90 = 10,40%.
Randamentul echivalent impozabil
(Equivalent taxable yield)
Randamentul pe care o obligatiune impozabila trebuie sa-l plateasca pentru a
asigura unui investitor, dupa impozitare, acelasi randament pe care acesta
l-ar obtine dintr-o obligatiune neimpozabila. Acest randament se calculeaza
pentru a putea compara randamentul neimpozabil al unei obligatiuni
municipale cu randamentul impozabil al unei obligatiuni de corporatie. In
functie de categoria de impozitare, un investitor poate obtine dupa
impozitare un randament mai mare in cazul unei obligatiuni municipale decat
in cel al unei obligatiuni de corporatie care ofera o rata mai mare a
dobanzii. Randamentul echivalent impozabil se calculeaza impartind
randamentul neimpozabil la 100%, minus categoria de impozitare a
investitorului.
Randamentul ofertei
(Reoffering yield)
Randamentul la care o emisiune noua de obligatiuni este oferita publicului.
Randamentul pana la maturitate
(Yield to maturity)
Rata rentabilitatii pe care un investitor o va inregistra la o investitie
intr-o obligatiune, daca aceasta este pastrata pana la scadenta si emitentul
face toate platile promise, la timp si integral. Randamentul pana la
scadenta ia in calcul pretul de cumparare, valoarea de rascumparare,
perioada de timp pana la scadenta, rata dobanzii si perioada de timp intre
platile dobanzii. Pentru a obtine aceasta rentabilitate, trebuie ca fiecare
plata a dobanzii sa poata fi reinvestita, la o rata egala cu randamentul
pana la scadenta.
Randamentul pana la rascumparare
(Yield to call)
Randamentul unei obligatiuni care se calculeaza presupunand ca obligatiunea
va fi rascumparata de catre emitent la prima data de rascumparare
specificata in contractul obligatiunii. Se calculeaza folosind aceeasi
formula ca in cazul randamentului pana la scadenta, cu urmatoarele exceptii:
valoarea la scadenta este inlocuita cu primul pret de rascumparare, iar data
scadentei este inlocuita cu prima data de rascumparare.
Raport de deschidere de cont
(New account report)
Document completat de un broker pentru fiecare client nou, care contine date
esentiale cu privire la experienta investitionala anterioara, situatia
financiara si obiectivele investitionale ale clientului. Documentul trebuie
actualizat in cazul in care intervin schimbari importante in situatia
financiara a clientului. In functie de informatiile continute in acest
document, un client poate sa fie sau sa nu fie considerat eligibil pentru
anumite tipuri de investitii riscante.
Raport de subscriere
(Subscription ratio)
Raport care indica numarul drepturilor necesare pentru a cumpara o singura
actiune comuna dintr-o emisiune noua. Se calculeaza impartind numarul
actiunilor vechi la numarul actiunilor noi, oferite ca privilegiu de
subscriere.
Raport financiar
(Financial statement)
Raport ce prezinta situatia financiara a unei persoane fizice sau a unei
companii. Principalele rapoarte financiare sunt bilantul contabil, contul de
profit si pierdere si situatia fluxurilor de numerar.
Raportul directorilor
(Directors’ report)
Raport intocmit de catre membrii consiliului de administratie pentru a fi
prezentat actionarilor. Acesta cuprinde: descrierea activitatilor companiei
si a filialelor sale in perioada respectiva, propuneri privind dividendul,
profitul reinvestit si repartizarea rezervelor, schimbari in active,
situatia capitalului de imprumut si a investitiilor in alte companii, sumele
datorate, politica de resurse umane etc.
Raportul P/E (pret/castig)
(Price earnings ratio (P/E))
Indicator care ofera investitorilor o idee cu privire la cat de mult platesc
pentru capacitatea de a genera profit a unei companii. Cu cat este mai mare
valoarea raportului P/E, cu atat investitorii platesc mai mult si, in
consecinta, se asteapta ca profiturile companiei sa fie mai mari. Se
calculeaza impartind pretul unei actiuni la castigul per actiune. Raportul
P/E poate folosi fie castigurile raportate in ultimul an, caz in care se
numeste „trailing P/E“, fie castigurile previzionate pentru urmatorul an,
caz in care se numeste „forward P/E“. In cazul fondurilor de investitii ca
si in cazul indicilor de piata, cum ar fi S&P 500, raportul P/E se
calculeaza pe baza activelor financiare din portofoliu
Raportul risc/rentabilitate
(Risk/reward ratio)
Raport care exprima probabililtatea inregistrarii unei pierderi sau unui
castig. Utilizat adesea ca baza de comparatie in luarea unei decizii
investitionale.
Raportul Sharpe
(Sharpe ratio)
Indicator al performantei ajustate cu riscul a unui fond de investitii, care
se calculeaza impartind diferenta dintre rentabilitatea fondului si o
rentabilitate „fara risc“, la abaterea standard. O rentabilitate fara risc
este, de obicei, rentabilitatea bonurilor de trezorerie.
Raportul tranzactiilor
(Contract sheet)
Lista completa a tranzactiilor zilnice ale fiecarei firme membre, realizata
de catre casa de compensatie cu scopul verificarii corectitudinii detaliilor
de tranzactionare.
Raportul Treynor
(Treynor ratio)
Indicator al performantei ajustate cu riscul care se calculeaza impartind
diferenta dintre rentabilitatea unui fond si o rentabilitate „fara risc“, la
coeficientul beta. O rentabilitate fara risc este, de obicei, rentabilitatea
bonurilor de trezorerie.
Rascumparare
(Buy back)
(1) A rascumpara un activ sau un instrument financiar. De exemplu, o
companie poate decide sa-si rascumpere actiunile de la un investitor pentru
a reduce posibilitatea unei preluari nedorite. Sau, o companie poate sa-si
cumpere de pe piata propriile obligatiuni, la un discont, inainte de
scadenta. Acest lucru se intampla pe pietele caracterizate prin rate ale
dobanzii in crestere. (2) Cumpararea unei valori mobiliare identice pentru a
acoperi o vanzare short.
Rascumparare
(Redemption)
(1) Achitarea unei emisiuni de obligatiuni la data scadentei sau inainte de
aceasta data, ori a unei emisiuni de actiuni preferentiale la data
rascumpararii, la valoarea nominala sau la un pret cu prima. Emisiunea poate
fi rascumparata partial sau integral. In cazul unei rascumparari partiale,
certificatele individuale care urmeaza sa fie rascumparate sunt alese in mod
aleatoriu, de obicei prin tragere la sorti. (2) Titlurile de participare ale
fondurilor deschise de investitii sunt rascumparate in mod continuu la
valoarea activului net, minus comisionul la vanzare amanat sau comisionul la
rascumparare.
Rascumparare cu prima
(Premium call)
Prevedere in contractul unei obligatiuni care permite emitentului sa
rascumpere obligatiunile la un pret mai mare decat valoarea nominala.
Rascumparare detineri initiator OPP
(Greenmail)
Ca reactie la o incercare de preluare, corporatia "tinta" isi rascumpara
actiunile detinute de potentialul cumparator, cu o prima. Cumparatorul
abandoneaza in acest caz oferta de preluare (takeover bid).
Rascumparare din fondul de amortizare
(Sinking fund call)
Rascumpararea de catre un emitent a unei parti dintr-o emisiune de
obligatiuni aflate in circulatie din fondul de amortizare, conform cu
programul de rascumparare. O rascumparare din fondul de amortizare se face
de regula la valoarea nominala, iar obligatiunile care urmeaza sa fie
rascumparate sunt alese in mod aleatoriu, de obicei prin tragere la sorti.
In cazul emisiunilor de obligatiuni care se tranzactioneaza cu discont fata
de valoarea nominala (cu rata scazuta a dobanzii), emitentii cumpara
obligatiunile de pe piata deschisa si nu le rascumpara de la investitori.
Majoritatea emisiunilor de obligatiuni ofera investitorilor o perioada de
protectie intre data la care emisiunea a fost oferita si data la care are
loc prima rascumparare din fondul de amortizare.
Rascumparare din fondul de amortizare obligatoriu
(Mandatory sinking fund redemption)
Rascumparare obligatorie a obligatiunilor, de obicei la valoarea nominala,
in cantitati stabilite prin contractul obligatiunii in scopul achitarii
partiale sau integrale a imprumutului inainte de scadenta finala, din fondul
de amortizare al imprumutului obligatar special constituit
Rascumparare din fondurile neutilizate
(Unexpended proceeds call)
Rascumparare extraordinara a obligatiunilor municipale, folosita cel mai
frecvent in cazul obligatiunilor ipotecare pentru finantarea locuintelor de
la 1 la 4 familii (single-family mortgage bonds). Daca cererea pentru
ipoteci nu este suficienta pentru a utiliza intregul venit obtinut dintr-o
emisiune de obligatiuni pentru finantarea locuintelor intr-o perioada de
timp stabilita, obligatiunile sunt rascumparate cu fondurile neutilizate. In
alte cazuri, fondurile care nu au fost cheltuite pentru proiectul finantat
de obligatiuni pot fi folosite pentru a rascumpara obligatiuni la valoarea
nominala.
Rascumparare in caz de catastrofa (calamitate)
(Catastrophe (calamity) call)
Rascumpararea prematura a unei emisiuni de obligatiuni de catre emitent,
atunci cand survin anumite evenimente, de exemplu un accident la locul
constructiei care afecteaza drastic terminarea proiectului finantat prin
emisiunea respectiva de obligatiuni.
Rascumparare optionala
(Optional redemption)
Dreptul emitentului de a rascumpara o emisiune de obligatiuni sau o parte
dintr-o emisiune de obligatiuni, inainte de data stabilita a scadentei, dupa
o perioada specificata de timp de la emiterea obligatiunilor. Dreptul poate
fi exercitat la optiunea emitentului sau, in cazul instrumentelor financiare
pass-through, a debitorului primar (primary obligor). Rascumpararea
optionala necesita frecvent plata unei prime, numita prima de rascumparare
(call premium).
Rascumparare partiala
(Strip call)
Rascumpararea unei parti dintr-o emisiune de obligatiuni in serie prin
rascumpararea cate unei parti din fiecare scadenta.
Raspundere limitata
(Limited liability)
Se refera la faptul ca raspunderea actionarilor unei firme este limitata la
capitalul pe care acestia l-au investit in firma respectiva. In principiu,
acest lucru inseamna ca un actionar nu poate pierde mai mult decat a platit
pentru actiunile sale indiferent de obligatiile financiare ale firmei.
Raspunderea limitata reprezinta unul din avantajele importante ale
organizarii unei afaceri ca o corporatie.
Rata actiuni short
(Short interest ratio)
Raportul intre numarul actiunilor vandute short si volumul mediu zilnic.
Analistii tehnici folosesc acest raport pentru a determina directia de
evolutie a pietei. O valoare relativ mare este considerata bullish, deoarece
indica o presiune semnificativa de cumparare in viitor, cand vanzatorii
short isi vor acoperi pozitiile. O valoare mica este considerata bearish.
Rata actiunilor comune
(Common stock ratio)
Raportul dintre actiunile comune aflate in circulatie si capitalizarea
totala a unei corporatii.
Rata actiunilor preferentiale
(Preferred stock ratio)
Ponderea pe care o au actiunile preferentiale, la valoarea nominala, din
capitalizarea totala a unei firme. Se calculeaza ca fiind raportul dintre
valoarea nominala a actiunilor preferentiale aflate in circulatie, pe de o
parte, si capitalul actionarilor, plus datoria pe termen lung a companiei,
pe de alta parte.
Rata alocare dividend
(Payout ratio)
Procentul din profiturile unei firme care este platit actionarilor sub forma
de dividende. Companiile tinere, in plina dezvoltare reinvestesc cea mai
mare parte a castigurilor si, de obicei, nu platesc dividende. Companiile
care platesc cea mai mare parte a castigurilor sub forma de dividende, retin
foarte putin pentru a face investitii care sa asigure cresterea castigurilor
in viitor. Acestea sunt companiile mature care au ajuns deja la un anumit
nivel de dezvoltare. Actiunile firmelor care platesc un procent mare din
castigurile lor sub forma de dividende sunt atractive pentru investitorii
care doresc un venit curent mare si o crestere de capital limitata.
Rata cheltuielilor
(Expense ratio)
(1) In general: raportul dintre cheltuielile totale necesare functionarii
unei companii si cifra de afaceri (turnover) sau valoarea vanzarilor totale
de bunuri sau servicii; (2) La fondurile deschise de investitii:
cheltuielile anuale ale unui fond, cuprinzand comisionul de administrare a
portofoliului, cheltuielile administrative si orice comision 12b-1 (in
Statele Unite), impartite la activele nete medii ale fondului. Ratele
cheltuielilor inregistrate in trecut pot fi gasite in tabelul cu date
financiare din prospect; (3) In asigurari: raportul dintre cheltuielile unei
companii de asigurari si venitul incasat din primele de asigurare.
Rata de actualizare
(Discount rate)
Rata la care costurile si veniturile viitoare estimate ale unei investitii
sunt actualizate pentru a calcula valoarea prezenta a investitiei.
Rata de conversie
(Conversion ratio)
Numarul de actiuni comune in care poate fi schimbat un instrument financiar
convertibil. Pentru o obligatiune convertibila, rata de conversie se
calculeaza ca fiind raportul dintre pretul de conversie si valoarea nominala
a obligatiunii.
Rata de incasare a creantelor
(Collection ratio)
Perioada medie de timp, exprimata in zile, necesara unei companii pentru a-si
transforma creantele in numerar. Lungimea acestei perioade indica eficienta
cu care managementul companiei vinde pe credit si incaseaza datoriile de la
clienti. O perioada scurta este de preferat deoarece firma obtine bani mai
repede pentru a reinvesti sau pentru a-si achita propriile datorii.
Rata de schimb valutar
(Exchange rate)
Pretul la care o valuta poate fi schimbata in alta valuta. Ratele de schimb
valutar sunt influentate de o serie de factori economici, politici, sociali,
juridici, unii dintre ei cu variatie zilnica.
Rata dividendului
(Dividend payout ratio)
Procentul din profitul net pe care o companie il plateste actionarilor sai
sub forma de dividende. Companiilor care platesc cea mai mare parte din
castigurile lor sub forma de dividende le raman foarte putine
disponibilitati banesti pentru a face investitii care sa duca in viitor la o
crestere. In general, cu cat este mai mare rata dividendului, cu atat
compania este mai matura. Companiile aflate intr-un proces de crestere
rapida reinvestesc, de regula, intreg profitul si nu platesc dividende.
Actiunile firmelor cu rate mari ale dividendului sunt atractive pentru
investitorii care cauta in principal un venit curent mare si o crestere
limitata a capitalului.
Rata dobanzii de refinantare
(Discount rate)
In Statele Unite, rata dobanzii pe care Bancile Rezervei Federale o percep
pentru creditele acordate bancilor membre. O modificare a acestei rate este
privita ca un semnal puternic al politicii Fed cu privire la modificarea
masei monetare si a ratelor dobanzii de pe piata. In general, o crestere a
ratei percepute de catre Bancile Rezervei Federale semnalizeaza o crestere a
ratelor dobanzii de pe piata monetara si de pe piata de capital.
Rata dobanzii pentru un imprumut revocabil
(Call money rate)
Rata dobanzii pe care un broker/dealer o plateste pentru un imprumut
revocabil.
Rata profitului
(Profit rate)
Profitul net obtinut de catre o companie intr-un an, exprimat ca procent din
capitalul actionarilor.
Rata reala a dobanzii
(Real interest rate)
Rata curenta a dobanzii minus rata inflatiei. Rata reala a dobanzii poate fi
calculata comparand rata dobanzii cu rata prezenta sau cu rata estimata a
inflatiei. Rata reala a dobanzii ofera investitorilor in obligatiuni si in
alte instrumente cu venit fix posibilitatea de a vedea daca dobanda primita
le va permite sa invinga inflatia.
Rata rentabilitatii
(Rate of return)
Venitul dintr-o investitie exprimat procentual din investitia initiala. (1)
La instrumentele financiare cu venit fix este randamentul curent sau
randamentul pana la scadenta pentru obligatiuni si respectiv randamentul
curent pentru actiuni preferentiale. (2) La actiunile comune este
randamentul dividendului sau rentabilitatea totala in cazul in care se iau
in considerare atat dividendul, cat si cresterea de capital.
Rata venitului
(Income ratio)
Raportul dintre venitul net din investitii al unui fond deschis de
investitii si activele sale nete medii. Rata venitului evalueaza masura in
care un portofoliu genereaza venit. Aceasta valoare poate fi gasita in
tabelul cu date financiare din prospect si trebuie analizata prin prisma
obiectivelor fondului.
Rating
(Rating)
Evaluare a calitatii creditului (gradului de solvabilitate), facuta de
agentii independente. Tabelul de mai jos prezinta ratingurile publicate de
cele patru agentii bine cunoscute din Statele Unite, impreuna cu o scurta
descriere a fiecarui rating. Ratingurile agentiei Moody’s variaza de la Aaa,
(se spune „single A“, „double A“, „triple A“), la Aa, A s.a.m.d. pana la C,
care este cel mai scazut rating. S&P merge de la AAA pana la D, cel mai
scazut rating. Fitch si Duff & Phelps urmeaza sistemul de rating S&P. Uneori,
Moody’s adauga un „1“ pentru a indica obligatiunile cele mai puternice din
categoriile Aa, A, Baa si Ba. Celelalte agentii adauga uneori un „+“ sau un
„-“ pentru a indica ierarhia relativa in cadrul categoriei de rating.
Descrierea semnificatiei fiecarui rating, alcatuita din unul sau doua
cuvinte, nu este echivalenta cu descrierea detaliata, de un paragraf, a
fiecarui rating furnizata de fiecare agentie de rating. Insa, ea reprezinta
o aproximare rezonabila a semnificatiei. De exemplu, S&P si Fitch considera
ratingul A drept „Puternic“, in timp ce Moody’s si Duff & Phelps il
considera „Adecvat“. Prezentarea mai detaliata a semnificatiei fiecarui
rating se gaseste in descrierile integrale din publicatiile fiecarei agentii
de rating.
Rating diferit
(Split rating)
Termen folosit pentru a defini situatia in care unei corporatii i-au fost
acordate ratinguri diferite de catre agentii de rating diferite.
Rating provizoriu
(Provisional rating)
Clauze in contractul obligatiunii care impun emitentului anumite obligatii
cu scopul de a proteja detinatorii de obligatiuni. De exemplu, i se poate
interzice emitentului sa foloseasca un activ care a fost oferit drept
colateral in cazul in care acesta mai emite si alte obligatiuni. Sau, i se
poate impune emitentului sa emita rapoarte catre detinatorii obligatiunilor
la anumite date.
Ratingul calitatii creditului
(Credit rating)
Evaluare oficiala a capacitatii unui debitor de a-si indeplini la timp
obligatiile financiare. Aceste evaluari sunt facute de catre agentii
independente de rating pentru companii, persoane fizice si anumite emisiuni
de instrumente financiare de credit.
Ratingul obligatiunilor
(Bond rating)
Metoda de evaluare a posibilitatii de neindeplinire a obligatiilor
contractuale de catre emitentul obligatiunii. In Statele Unite, Moody’s
Investors Service si Standard & Poor’s sunt cele mai importante agentii de
rating; Fitch Investors Service si Duff & Phelps Credit Rating Co. sunt
agentii de rating mai mici. Acestea analizeaza puterea financiara a fiecarui
emitent de obligatiuni, fie ca este corporatie sau municipalitate.
Clasificarea obligatiunilor se face prin acordarea unor calificative sau
ratinguri de la "AAA" (siguranta maxima) la "D" (faliment). Primele patru
ratinguri sunt considerate grad (nivel superior) de investitie.
Obligatiunile cu un rating mai mare ofera randamente mai mici datorita
pretului pe care investitorul il plateste pentru siguranta mai mare. Vezi
Rating.
Reasigurare
(Coinsurance)
Impartirea unui risc asigurabil intalnita frecvent atunci cand marimea
despagubirilor este atat de mare, incat nu ar fi prudent pentru o singura
companie de asigurari sa subscrie intregul risc. De regula, asiguratorul
este raspunzator pentru plata despagubirilor pana la o anumita limita
stabilita, iar coasiguratorul este raspunzator pentru diferenta peste
aceasta limita.
Reasigurare
(Reinsurance)
Aranjament prin care o companie de asigu-rari cumpara asigurare de la o alta
companie de asigurari (se reasigura) pentru a acoperi un risc pe care ea il
asigura. Astfel, o parte din riscul primei companii de asigurari este asumat
de cea de-a doua companie in schimbul unei parti din prima platita de catre
asigurat. Prin distribuirea riscului, reasigurarea permite unei companii de
asigurari sa accepte clienti a caror asigurare ar fi o sarcina prea mare
pentru ea.
Recapitalizare
(Recapitalization)
Modificarea structurii capitalului unei corporatii. De exemplu, o firma
poate face un imprumut pe termen lung (prin emiterea de obligatiuni) cu
scopul de a obtine banii necesari pentru a rascumpara o parte din actiunile
sale aflate in circulatie. Deoarece de cele mai multe ori recapitalizarea
afecteaza marimea si volatilitatea castigului per actiune, ea prezinta
interes pentru actionari. Recapitalizarea se produce de regula atunci cand o
firma incearca sa se reorganizeze in timp ce se afla intr-o procedura de
faliment.
Recipisa de depozitare
(Warehouse receipt)
Act care certifica faptul ca marfurile sunt pastrate in siguranta intr-un
depozit. Recipisa poate fi utilizata pentru a transfera dreptul de
proprietate asupra unei marfi depozitate, in loc sa fie efectuata livrarea
fizica a acesteia.
Recipisa materiale pretioase
(Vault receipt)
In cazul contractelor futures pe metale pretioase, document ce indica
proprietatea asupra activului de baza depozitat intr-o banca sau alt tip de
depozit. Acesta este folosit frecvent ca instrument de livrare.
Reclamatie
(Reclamation)
Dreptul unui vanzator intr-o tranzactie de a-si recupera valorile mobiliare
si de a restitui banii (conform contractului), sau al unui cumparator de a-si
recupera banii si de a restitui valorile mobiliare (conform contractului),
in cazul in care a fost facuta o livrare necorespunzatoare sau au existat
alte nereguli in cadrul procesului de decontare. Vezi Rejection.
Recomandare
(Moral suasion)
In Statele Unite, folosirea de catre Rezerva Federala a unei recomandari
pentru a influenta politicile de creditare a bancilor membre, in locul
luarii de masuri directe, cum ar fi schimbarea ratelor dobanzii sau a
cerintelor privind rezerva
Recunoasterea unei datorii
(Acknowledgement of debt)
Document purtand semnatura debitorului care atesta faptul ca acesta
datoreaza o suma de bani creditorului sau. Acest document este negociabil si,
in consecinta, permite oricarui posesor legitim al acestuia sa incaseze la
scadenta dobanda si principalul.
Redeschidere
(Reopening)
(1) Deschiderea sedintei de tranzactionare a unei valori mobiliare dupa ce
tranzactionarea a fost suspendata. De exemplu, oficialii unei burse pot
suspenda tranzactionarea unei valori mobiliare pana cand anumite informatii
sunt facute publice. In urma anuntului, tranzactionarea va fi reluata. (2)
Vanzarea de catre Trezoreria Statelor Unite a unor instrumente financiare de
credit suplimentare dintr-o emisiune existenta, in loc sa ofere o emisiune
noua cu termeni diferiti. Noile instrumente financiare de credit au aceiasi
termeni ca si cele aflate in circulatie, insa daca conditiile pietei s-au
modificat de cand a fost vanduta emisiunea existenta, atunci redeschiderea
emisiunii va necesita modificarea pretului de vanzare pentru a face
instrumentele financiare de credit competitive in noile conditii.
Redistribuire emisiune obligatiuni
(Remarketing)
Redistribuire oficiala a unei emisiuni de obligatiuni pentru care forma sau
structura a fost schimbata. Cel mai des este folosita cand finantarea cu
rata variabila este schimbata cu finantarea cu rata fixa, de regula datorita
faptului ca faza de constructie a unui proiect, finantat prin imprumutul
obligatar, a fost terminata, ca ratele dobanzii nu mai sunt la un nivel
convenabil pentru emitent sau datorita cerintelor din contractul
obligatiunii.
Reducere
(Markdown)
(1) Pe piata OTC, este diferenta dintre pretul platit de un dealer,
actionand ca principal (formator de piata), unui client individual de la
care cumpara o valoare mobiliara si pretul la care dealerul poate vinde
ulterior aceeasi valoare mobiliara unui alt dealer. Vezi As principal. (2)
Scadere a pretului unei valori mobiliare de catre un dealer datorita
schimbarii conditiilor pietei. De exemplu, un dealer de obligatiuni poate
decide sa aplice un markdown obligatiunilor pe termen lung detinute in
portofoliu atunci cand ratele dobanzii de pe piata cresc.
Reducere suplimentara de pret
(Additional takedown)
La emisiunile noi de obligatiuni municipale este reducerea de pret de care
beneficiaza un membru al sindicatului de distribuire atunci cand cumpara
obligatiuni de la sindicat pentru contul propriu (ca dealer), sau in scopul
revanzarii catre un client.
Reducerea totala
(Full takedown)
Reducerea totala fata de pretul net de care beneficiaza un membru al
sindicatului de distribuire a unei emisiuni de obligatiuni municipale,
atunci cand cumpara o obligatiune de la sindicat.
Reechilibrarea portofoliului
(Portfolio rebalancing)
In cazul unui portofoliu de fonduri deschise de investitii, procesul de
revizuire periodica a acestuia in scopul aducerii ponderilor actiunilor,
obligatiunilor si instrumentelor financiare echivalente cu numerarul la
valorile stabilite pe termen lung pentru aceste active. Reechilibrarea
portofoliului se face vanzand titluri de participare ale fondurilor din
categoriile supraevaluate si cumparand titluri de participare ale fondurilor
din categoriile subevaluate.
Refinantare
(Refinancing)
(1) In domeniul bancar: prelungirea scadentei unui imprumut sau cresterea
valorii unui imprumut existent sau ambele. (2) Obligatiuni: vezi Refunding.
Refinantare
(Refunding)
Emiterea unor obligatiuni noi cu scopul de a obtine fonduri pentru a
rascumpara fie obligatiuni mai vechi ajunse la scadenta, fie obligatiuni
aflate in circulatie emise in niste termeni mai putin favorabili. Scopul
refinantarii poate fi reducerea costului cu dobanda, prelungirea scadentei
datoriei, eliminarea unor clauze restrictive existente sau alte schimbari
contractuale.
Refinantare
(Rolled over)
Proces prin care sunt vandute instrumente financiare noi pentru a achita
instrumentele financiare care ajung la scadenta. Acestea din urma se spune
ca sunt refinantate.
Refinantare anticipata
(Advance refunding)
(1) Vanzarea de noi obligatiuni municipale "de refinantare", inaintea primei
date de rascumparare a vechilor obligatiuni pentru a micsora costurile cu
dobanda, pentru a modifica anumite clauze din contractul obligatiunii sau
din alte motive. Venitul din emisiunea de refinantare este investit, de
obicei, in instrumente financiare de credit de trezorerie pana cand
obligatiunile mai vechi, cu rate ale dobanzii mai mari, devin rascumparabile.
(2) Schimbarea inainte de data scadentei a instrumentelor financiare ale
guvernului Statelor Unite ce urmeaza sa ajunga la scadenta, cu noi
instrumente financiare avand o scadenta mai indepartata, cu scopul
prelungirii datoriei publice ca alternativa la o criza economica care ar
putea rezulta prin achitarea datoriei publice la acel moment.
Refinantare dintr-un fond escrow
(Defeasance)
Inlocuire a unei datorii mai vechi cu una noua, de regula folosind banii
obtinuti din noua emisiune la alcatuirea unui portofoliu din instrumente
financiare de trezorerie care sa fie suficient pentru a plati serviciul
datoriei pentru instrumentele financiare de credit mai vechi, aflate in
circulatie. Cand o emisiune de obligatiuni este refinantata, dreptul
detinatorilor de obligatiuni asupra veniturilor emitentului este eliminat,
iar datoria veche poate fi stearsa din registrele emitentului.
Registratar
(Registrar)
Firma a carei raspundere este sa actualizeze registrul actionarilor si
registrul detinatorilor de obligatiuni pentru diversi emitenti si sa tina
evidenta numarului de actiuni si/sau de obligatiuni pe care un emitent le
are in circulatie. In cazul emisiunilor de instrumente financiare
transferabile in forma nominativa, registratarul trebuie sa verifice daca
certificatele emise corespund cu cele care au fost anulate, astfel incat
numarul total al instrumentelor aflate in circulatie sa ramana constant. De
asemenea, registratarul trebuie sa se asigure ca numarul actiunilor aflate
in circulatie nu depaseste numarul autorizat al actiunilor (numarul de
actiuni aprobat de adunarea generala a actionarilor).
Registru obligatiuni
(Book entry)
Sistem de inregistrare a proprietatii asupra obligatiunilor, in registre
pastrate la un depozitar central, si care nu presupune existenta unor
certificate aflate in posesia detinatorului obligatiunilor sau a brokerului
sau.
Registrul de ordine al investitorilor
(Public book (of orders))
Registrul ce contine ordinele de cumparare si/sau de vanzare introduse de
catre investitori care sunt departe de piata curenta. Registrul este tinut
de un broker de bursa, in cazul ordinelor pentru optiuni, sau de un
specialist, in cazul ordinelor pentru actiuni. Numai acestia stiu la ce pret
si in ce cantitate sunt ordinele investitorilor cele mai apropiate de piata
curenta. Vezi Board broker, Specialist.
Registrul specialistului
(Specialist book)
In Statele Unite, sistem de tinere a evidentei utilizat de catre
specialistii NYSE pentru a inregistra cronologic ordinele de cumparare si de
vanzare la preturi specificate pe care acestia le primesc spre executare.
Cuprinde, de asemenea, portofoliul propriu de valori mobiliare. Registrul nu
este de informatie publica.
Reglementare
(Regulation)
Control guvernamental asupra pietelor organizate exercitat prin intermediul
legilor, regulilor, orientarilor, inspectiilor, supravegherii si auditului
in scopul atingerii unui obiectiv dorit (de catre guvern). De exemplu, in
Statele Unite, in industria obligatiunilor municipale, reglementarea este
facuta de catre Municipal Securities Rulemaking Board, Securities and
Exchange Commission si o varietate de agentii de reglementare.
Regresie catre medie
(Regression to the mean)
Importanta lege economica a pietelor financiare ce sustine ca daca
rentabilitatile au fost o perioada de timp mult peste media lor istorica,
acestea se vor diminua in viitor, iar daca rentabilitatile au fost sub medie,
este probabil ca in viitor ele sa fie peste medie. Fondurile de investitii,
ca si piata actiunilor, tind sa inregistreze in timp o regresie catre medie.
Fondurile care o perioada de timp au generat rentabilitati exceptionale,
adesea scad din diverse motive.
Regula Amex 411
(Amex rule 411)
Versiunea Bursei Americane de Valori a regulii NYSE "Cunoaste-ti clientul!".
Regula amortizarii cu 25%
(Twenty-five percent cushion rule)
In Statele Unite, regula utilizata de catre analistii in domeniul
obligatiunilor municipale bazate pe venituri, conform careia veniturile care
se estimeaza ca se vor obtine dintr-un activ finantat printr-o emisiune de
obligatiuni de acest tip, trebuie sa depaseasca cu 25% costul de functionare,
intretinere si serviciul datoriei.
Regula de retinere
(Retention requirement)
In cazul conturilor in marja restrictionate, regula care stabileste
procentul din venitul obtinut din vanzari pe care un client trebuie sa-l
pastreze in cont pentru a reduce soldul debitor.
Regula intreruperii tranzactionarii
(Circuit breakers)
In Statele Unite, masuri luate de marile burse pentru a opri temporar
tranzactionarea actiunilor si a contractelor futures pe indici de actiuni
atunci cand piata a scazut cu o anumita valoare intr-o anumita perioada de
timp. Scopul acestor masuri este acela de a preveni o cadere libera a pietei,
permitand reechilibrarea ordinelor de cumparare si de vanzare. Ele au fost
introduse in 1987 dupa Lunea Neagra.
Regula omului prudent
(Prudent-man rule)
Standard adoptat in scopul orientarii celor a caror responsabilitate
principala o reprezinta investirea banilor altora. Conform acestei reguli,
un fiduciar trebuie sa actioneze asa cum ar face-o un om prudent, cu tact si
inteligenta, incercand sa obtina un venit rezonabil, sa conserve capitalul
si, in general, sa evite investitiile speculative. In Statele Unite, statele
care nu folosesc acest sistem folosesc sistemul listei legale care permite
fiduciarilor sa investeasca doar in acele instrumente financiare
transferabile prevazute in cadrul unei liste denumita lista legala. Vezi
Legal list.
Regula plus tick
(Plus tick rule)
Statele Unite, regula SEC care impune ca o vanzare short a unui lot standard
sa fie facuta la un pret mai mare decat pretul ultimei tranzactii a acelei
valori mobiliare. De exemplu, daca ultima tranzactie a fost facuta la 40,
urmatoarea vanzare short trebuie facuta la 401/8 sau mai mult. Daca ultima
tranzactie a fost ea insasi facuta la un pret mai mare decat cel al
tranzactiei precedente, atunci urmatoarea tranzactie care se face la acelasi
pret este un zero plus tick si se califica pentru o vanzare short. De
exemplu, daca ultimele doua tranzactii au fost facute la 40 si 401/8, atunci
urmatoarea vanzare short ar putea fi facuta la 401/8 - un zero plus tick.
Regula pretului marfii
(Call rule)
Reglementare a bursei prin care pretul oficial de cumparare a unei marfi pe
piata cash este stabilit la inchiderea fiecarei zile de tranzactionare. El
se mentine pana la deschiderea sedintei de tranzactionare urmatoare.
Regula procentului de 25%
(Twenty-five percent rule)
In Statele Unite, regula utilizata de catre analistii in domeniul
obligatiunilor municipale, conform careia datoria in obligatiuni a unui
emitent nu trebuie sa depaseasca 25% din bugetul sau anual.
Regulamentul G
(Regulation G)
Regulament al Consiliului Rezervei Fe-derale care cere ca orice entitate,
alta decat o banca comeriala sau un broker/dealer, care acorda credite cu
scopul de a finanta cumpararea de instrumente financiare, sa se inregistreze
si sa se supuna jurisdictiei Consiliului Rezervei Federale.
Regulamentul T
(Regulation T)
Regulament al Consiliului Rezervei Fe-derale care stabileste marimea
creditului initial care poate fi acordat investitorilor in valori mobiliare
de catre brokeri, dealeri si membrii burselor de valori nationale precum si
cerintele referitoare la marja.
Regulamentul U
(Regulation U)
Regulament al Consiliului Rezervei Fe-derale ce stabileste marimea
creditului pe care o banca il poate acorda unui client pentru a cumpara si
mentine valori mobiliare intr-un cont in marja.
Regulamentul W
(Regulation W)
Regulament al Consiliului Rezervei Federale care reglementeaza creditele cu
plata in rate (installment loans).
Regulamentul X
(Regulation X)
Regulament al Consiliului Rezervei Federale care confera o responsabilitate
egala in respectarea regulamentelor G, T si U, atat debitorului cat si
creditorului.
Reinvestire
(Rollover)
In cazul instrumentelor financiare de credit, este reinvestirea banilor
primiti dintr-un instrument financiar de credit, care a ajuns la scadenta,
intr-un instrument financiar de credit similar. Se practica, de regula, in
cazul investitiilor pe termen scurt, cum ar fi certificatele de depozit,
efectele de comert si bonurile de trezorerie.
Reinvestire automata
(Automatic reinvestment)
Serviciu oferit de fondurile de investitii prin care dividendele si
distribuirile din castigurile de capital pot fi reinvestite in unitati de
fond intregi sau in fractiuni de unitati la valoarea curenta a activului
net. Un program de reinvestire poate oferi mai multe optiuni. De exemplu, un
investitor poate alege sa reinvesteasca doar distribuirile din castigurile
de capital si sa incaseze distribuirile din venit, sau sa reinvesteasca
distribuirile dintr-un fond intr-un alt fond din cadrul aceleiasi familii de
fonduri.
Reipotecare
(Rehypothecation)
Folosirea drept colateral de catre o firma de brokeraj a unor instrumente
financiare care au fost oferite drept garantie firmei de catre un client al
sau, pentru a obtine un imprumut de la o banca in scopul finantarii contului
acestui client.
Rentabilitate totala
(Total return)
Cel mai complet instrument de masura a performantei unei investitii.
Rentabilitatea totala ia in calcul atat cresterea sau scaderea pretului unei
investitii, cat si venitul generat de aceasta.
Rentabilitatea capitalului
(Return on capital (Capital return))
(1) Valoare procentuala care indica rentabilitatea pe care managementul unei
firme a obtinut-o intr-o anumita perioada, folosind capitalul pe care
detinatorii actiunilor comune l-au investit. Se calculeaza impartind
profitul net obtinut in acea perioada (dupa scaderea dividendelor aferente
actiunilor preferentiale aflate in circulatie), la capitalul actionarilor (dupa
scaderea valorii nominale a actiunilor preferentiale aflate in circulatie).
(2) Vezi Rate of return.
Rentabilitatea medie geometrica
(Geometric mean return)
O rata medie compusa a rentabilitatii. Pentru un fond deschis de investitii
aceasta se calculeaza, de obicei, ca fiind media geometrica a
rentabilitatilor totale anuale pe o perioada de cativa ani.
Rentabilitatea nominala
(Nominal return)
(1) Rata dobanzii stabilita contractual pe care o plateste un instrument
financiar cu venit fix. (2) Rentabilitatea totala a unei investitii, fara a
lua in calcul inflatia. Desi rentabilitatea nominala este foarte utila in
compararea rentabilitatilor generate de diferite investitii, ea poate fi o
informatie inselatoare cu privire la castigul real pe care investitorul il
va obtine dintr-o investitie. Vezi Real return.
Rentabilitatea reala
(Real return)
Rentabilitatea nominala a unei investitii, ajustata cu inflatia. Daca
inflatia se dovedeste a fi mult mai mare decat au estimat investitorii,
rentabilitatea reala poate fi negativa. Evident, cu cat rentabilitatea reala
este mai mare, cu atat este mai bine. Vezi Nominal return.
Renunta
(Give up)
(1) Practica, in prezent interzisa, prin care un investitor mare dispunea ca
brokerul care a executat tranzactia sa "renunte" la o parte din comision in
favoarea altui broker. Aceasta practica era foarte des intalnita in perioada
in care ratele comisioanelor erau fixe, iar tranzactiile mari produceau in
mod artificial comisioane mari din care o parte era transferata altor firme
care furnizau investitorului servicii pretioase, cum ar fi servicii de
analiza. (2) Termen folosit in tranzactiile cu valori mobiliare in care sunt
implicati trei brokeri. De exemplu, Brokerul A, broker de ring al unei firme
de brokeraj, executa un ordin de cumparare pentru Brokerul B, alt broker al
acelei firme, care la acel moment are prea multe ordine de executat.
Brokerul A incheie tranzactia cu Brokerul C (brokerul firmei de brokeraj
vanzatoare). Brokerul A "renunta" in favoarea brokerului B astfel incat
raportul de tranzactionare va indica o tranzactie intre Brokerul B si
Brokerul C, desi tranzactia a fost incheiata de fapt intre Brokerul A si
Brokerul C.
Repetarea preturilor omise
(Repeat prices omitted)
Anunt pe tabela e-lectronica ca doar prima dintre tranzactiile cu o valoare
mobiliara care se fac la un pret va fi raportata. Urmatoarele tranzactii vor
fi raportate doar daca va exista o modificare de pret. Anuntul este folosit
cand volumul foarte mare al tranzactiilor necesita o viteza mai mare in
raportarea tranzactiilor.
Reprezentant inregistrat/autorizat
(Registered representative)
Membru al unei burse americane de valori care actioneaza ca responsabil de
cont pentru clientii investitori. Pentru a se califica drept reprezentant
inregistrat/autorizat, o persoana trebuie sa aiba o pregatire de
specialitate in domeniul valorilor mobiliare, sa promoveze o serie de
examene obligatorii, inclusiv General Securities Examination. „Registered“
se refera la faptul ca acesta este autorizat de SEC si de bursa respectiva.
Vezi Account executive.
Rescontare
(Rediscount)
Operatiune prin care un instrument financiar de credit negociabil pe termen
scurt (cum ar fi un accept bancar sau un efect de comert) a fost scontat la
o banca - adica, schimbat pentru o suma de bani ajustata pentru a reflecta
rata curenta a dobanzii. Banca sconteaza apoi instrumentul financiar de
credit a doua oara, in beneficiul sau, la o alta banca. In Statele Unite,
rescontarea a constituit candva mijlocul principal prin care bancile
imprumutau fonduri suplimentare de la Fed. In prezent, majoritatea bancilor
fac acest lucru scontand propriile lor bilete garantate cu instrumente
financiare de credit guvernamentale sau cu alte instrumente financiare
eligibile.
Respingere
(Rejection)
Respingere
(Rejection)
Dreptul cumparatorului intr-o tranzactie de a refuza sa accepte o valoare
mobiliara care i-a fost prezentata pentru a incheia tranzactia. Acest lucru
se intampla, de obicei, atunci cand valoarea mobiliara nu a fost andosata
sau cand alte reguli pe care le presupune o livrare corespunzatoare nu au
fost respectate. Vezi Reclamation.
Responsabil de cont
(Account executive (AE))
Angajat al unei firme broker/dealer care consiliaza clientii investitori si
se ocupa de ordinele acestora. In Statele Unite, responsabilul de cont
trebuie sa fie inregistrat la Asociatia Nationala a Dealerilor de Valori
Mobiliare (NASD). De asemenea, cunoscut ca reprezentant inregistrat
(registered representative-RR) sau ca broker.
Restanta
(Arrearage)
(1) in general: suma de bani datorata care nu a fost platita la timp. (2) in
investitii: dobanda aferenta obligatiunilor sau dividendele aferente
actiunilor privilegiate cumulative care sunt datorate si neplatite.
Retender
(Retender )
Dreptul unui detinator de contracte futures, care a primit de la casa de
compensatie o notificare privind livrarea activului de baza, de a oferi
notificarea spre vanzare pe piata, compensandu-si astfel obligatia de a
accepta livrarea conform contractului. Acest lucru este posibil doar in
cazul anumitor contracte futures si doar intr-o anumita perioada de timp.
Retinere
(Retention)
La distribuirea emisiunilor noi de instrumente financiare transferabile,
este acea parte dintr-o emisiune care este alocata unui membru al
sindicatului dupa ce o parte din emisiune a fost retinuta de catre managerul
de sindicat pentru vanzarile catre investitorii institutionali si pentru
alocarile care vor fi facute firmelor din grupul de vanzari care nu sunt
membre ale sindicatului.
Retinere
(Withholding)
Practica prin care membrul unui sindicat de distribuire a unei emisiuni noi
de instrumente financiare transferabile retine in mod ilegal o parte din
instrumentele financiare ce i-au fost alocate, cu scopul de a le pastra sau
de a le revinde pentru a obtine un profit de pe urma cresterii pretului,
imediat dupa ce emisiunea incepe sa se tranzactioneze pe piata secundara. In
Statele Unite, aceasta practica este o incalcare a Regulilor NASD de
Practica Onesta. Vezi Free-riding and withholding.
Retrogradare
(Downgrade)
Scaderea ratingului unei obligatiuni de catre o agentie independenta de
rating, cum ar fi Moody’s sau Standard & Poor’s.
Revenire (in forta)
(Rally)
Crestere brusca pe termen scurt a preturilor valorilor mobiliare in general,
sau a pretului unei anumite valori mobiliare dupa o perioada de scadere sau
de stabilitate a preturilor.
Rezerva
(Reserve)
Cont specificat in contractul unei obligatiuni, restrictionat pentru un
anumit scop si care nu este disponibil pentru cheltuieli.
Rezolutie principala
(Master resolution)
Document care stabileste termenii generali conform carora un emitent poate
vinde mai mult de o emisiune de obligatiuni.
Ring
(Floor)
Zona destinata tranzactionarii valorilor mobiliare intr-o bursa. Vezi
Trading post.
Ring de tranzactionare
(Trading floor)
Spatiul din cadrul fiecarei burse organizate unde cumparatorii si vanzatorii
se intalnesc pentru a face tranzactii.
Risc
(Risk)
In general, posibilitatea ca unul sau mai multe fapte, evenimente sau
fenomene ce se desfasoara intr-un mediu cert sau incert sa produca o abatere
de la evolutia lor, inregistrand rezultate diferite de cele cunoscute sau
scontate. In investitii, probabilitatea ca o anumita investitie sa genereze
pierderi datorita evolutiei nefavorabile a pretului.
Risc asumat
(Take a flier)
Expresie din jargon semnificand cumpararea unor valori mobiliare stiind ca
acestea sunt foarte riscante.
Risc de administrare
(Management risk)
Riscul pe care si-l asuma investitorii in fondurile administrate activ ca
investitiile pe care le face un manager de portofoliu sa obtina rezultate
slabe. In plus, exista intotdeauna riscul ca un manager celebru sa plece la
un alt fond de investitii datorita ivirii unei oportunitati mai mari.
Investitorii in fondurile pe indici nu isi asuma acest risc.
Risc de companie
(Business risk)
Riscul ca o companie sa obtina rezultate slabe o perioada de timp si, in
cele din urma, sa dea faliment. Acest risc este mai mare in cazul
companiilor din industriile ciclice sau al celor relativ noi. Riscul de
companie ii afecteaza pe detinatorii de actiuni si de obligatiuni deoarece
este posibil ca firma sa nu poata plati dividendele, dobanzile si/sau sa
rascumpere obligatiunile la scadenta.
Risc de lichiditate
(Liquidity risk)
Riscul cu care se confrunta detinatorii de valori mobiliare slab
tranzactionate sau nelichide care sunt nevoiti sa vanda o cantitate relativ
mare de valori mobiliare intr-o perioada scurta. Cand presiunea de vanzare
este prea mare, dealerii isi micsoreaza rapid preturile de cerere. Cu cat
lichiditatea este mai mare, cu atat riscul de lichiditate este mai mic.
Obligatiunile speculative, actiunile companiilor mici si cele tranzactionate
pe pietele straine slabe prezinta acest risc.
Risc de sector
(Sector risk)
Riscul ca ritmul de crestere a unei anumite industrii, ca de exemplu
biotehnologia, sa scada.
Risc limitat
(Limited risk)
Riscul implicat de cumpararea unei optiuni. De exemplu, un investitor care
plateste o prima pentru a cumpara o optiune call pe o actiune nu va pierde
mai mult decat prima in cazul in care actiunea de baza nu creste pe durata
de viata a contractului. Spre deosebire de o optiune, un contract futures
presupune asumarea unui risc nelimitat, deoarece cumparatorul poate fi
nevoit sa mai depuna bani in cazul unei evolutii nefavorabile a pretului
activului de baza.
Risc maxim asumat
(Coinsurance)
Termen folosit pentru a desemna marimea pierderii pe care un investitor este
dispus sa si-o asume. De exemplu, daca un manager de portofoliu efectueaza
un hedging pentru 85% din active, riscul la care se expune este de 15%.
Riscul acordarii unei optiuni put implicite
(Put option risk)
Este un risc al emitentului, deoarece optiunea put implicita confera
investitorului dreptul de a vinde valorile mobiliare inapoi emitentului,
drept pe care acesta il poate exercita daca valorile mobiliare nu ating
performantele asteptate. In cazul emisiunilor de actiuni preferentiale,
exercitarea optiunii put implicite creeaza probleme emitentului, deoarece
acest lucru presupune diminuarea capitalului social. In cazul emisiunilor de
obligatiuni, emitentul isi asuma riscul de a gasi urgent fonduri pentru
rambursarea imprumutului obligatar.
Riscul bazei
(Basis risk)
Risc specific contractelor futures. El se refera la diferenta dintre pretul
unui anumit produs practicat pe piata la vedere (pretul cash) si pretul
contractului futures pe produsul respectiv (pretul futures). Aceasta
diferenta, denumita baza, reprezinta aproximativ marimea castigului sau a
pierderii potentiale, respectiv a variatiei platii de echilibrare care se
afla in sarcina celor doi investitori implicati intr-un contract futures.
Riscul consta in faptul ca, datorita producerii unor fenomene, baza se poate
mari sau micsora obligand investitorii la plati suplimentare pe care uneori
acestia nu le pot efectua.
Riscul clasei de activitate
(Asset-class risk)
Riscul de a aloca o parte prea mare din fondurile disponibile pentru
investire intr-una din clasele de active: actiuni, obligatiuni sau
instrumente financiare echivalente cu numerarul, ori intr-o subcategorie cum
ar fi actiunile straine. Minimizarea acestui risc se face urmand un plan de
alocare a activelor ce utilizeaza ponderi flexibile si reechilibrand
periodic portofoliul conform ponderilor stabilite intial ale claselor de
active.
Riscul conversiei
(Conversion risk)
Riscul ca un aranjament initial de finantare printr-o emisiune de actiuni
preferentiale sau de obligatiuni sa fie schimbat prin conversie. In functie
de prevederile legale dintr-o tara, conversia poate fi un drept al
investitorului si/sau al emitentului. Clauza de conversie trebuie sa
specifice pretul de conversie, rata de conversie si eventual modul de calcul
al primei de conversie. Pentru investitor, in cazul conversiei
obligatiuni-actiuni comune, conversia ii creeaza posibilitatea de a dobandi
aceleasi drepturi ca orice actionar in compania respectiva, dar pierde un
venit mai sigur decat cel oferit de dividendul actiunilor comune. Pentru
emitent, in cazul conversiei obligatiuni-actiuni comune, are loc
transformarea datoriei in proprietate avand drept consecinta cresterea
capitalului social, insa se dilueaza proprietatea actionarilor existenti in
companie inaintea conversiei.
Riscul credibilitatii
(Credit risk)
Este un risc al increderii care se refera la faptul ca emitentul (utilizatorul
de fonduri) din activitatea sa trecuta sau din datele expuse in prospect nu
prezinta suficiente probe, argumente, conditii care sa motiveze investitorul
(furnizorul de capital) sa participe la oferta primara. Deficientele pot fi
de ordin juridic sau economic si privesc veridicitatea si transparenta
informatiei, clauze si indicatori ai emitentului sau ai titlului de valoare
care face obiectul ofertei, precum si unele corelatii dintre acestia,
comparati cu mediul extern al pietei.
Riscul creditului
(Credit risk)
(a) Risc ce consta in posibilitatea ca o plata asteptata sa nu se efectueze
la timp sau deloc. Intarzierea sau incetarea platii poate avea diferite
cauze, dar indiferent care ar fi acestea, creditorul sufera un proces de
decapitalizare care ii va afecta performantele. (b) In cazul unei emisiuni
de obligatiuni municipale sau de corporatie, riscul consta in posibilitatea
ca emitentul sa se confrunte cu dificultati financiare, ceea ce poate
determina o deteriorare a solvabilitatii sau chiar neindeplinirea
obligatiilor de plata aferente emisiunii.
Riscul de companie
(Company risk)
Riscul de a avea loc unele evenimente nefavorabile pentru o companie, cum ar
fi, de exemplu, un proces, obtinerea unor castiguri mici sau pierderea unei
piete importante. Investitorii in fonduri nu trebuie sa-si faca probleme in
privinta acestui risc, deoarece el este in mare masura eliminat prin
diversificarea protofoliului. De asemenea, mai este cunoscut ca risc
diversificabil sau ca risc aleator.
Riscul de confiscare
(Confirmation)
Riscul ca proprietatea asupra activelor care sunt implicate in mod voluntar
sau involuntar intr-o activitate ilicita sa fie trecute in proprietatea
statului fara nici o compensare.
Riscul de contaminare
(Contagion risk)
Riscul ca un rezultat negativ inregistrat de catre o entitate ce apartine
unui grup sa afecteze celelalte entitati din acel grup datorita
similitudinii de activitate si a legaturilor functionale. In cazul
tranzactiilor cu actiuni, atunci cand actiunile unei companii scad rapid sub
o anumita valoare, efectul acestei scaderi poate fi acela denumit "avalansa"
(snowballing). Acesta se manifesta prin atragerea dupa sine a scaderii
pretului actiunilor apartinand companiilor din acelasi domeniu de activitate
sau dintr-un domeniu de activitate conex. Bancile sunt si ele supuse acestui
risc. In acest caz, el se numeste risc interbancar (interbank risk) si
afecteaza bancile cliente sau bancile care lucreaza in mod direct cu cea
care a declansat fenomenul.
Riscul de expatriere
(Exit risk)
Riscul ca circulatia capitalului strain (profitul sau principalul) sa fie
ingreunata, de regula la iesirea din tara gazda, prin diverse prevederi sau
precizari care discrimineaza investitorul strain fata de cel autohton.
Termenul "exit risc" sau "exit opportunity" se mai intrebuinteaza si pentru
a desemna relatia dintre investitor si entitatea in care acesta a investit
capitalul sau, prin care posibilitatea de a inchide pozitia de cumparare
este limitata.
Riscul de expropriere
(Expropriation risk)
Consta in posibilitatea ca un guvern sa deposedeze o persoana sau o companie
de investitiile de activele sale, oferind in schimb compensari la pretul
pietei. Prin expropriere, investitorul pierde o parte din capitalul investit
si posibilitatea obtinerii profiturilor viitoare.
Riscul de insolvabilitate
(Insolvency risk)
Riscul ca o companie, utilizand resursele proprii, sa nu poata face fata
obligatiilor sale de plata. Folosindu-se formula contabila: Active - Datorii
= Activul net, din punct de vedere matematic, formula poate ajunge la Active
= Datorii atunci cand activul net este zero. Aceasta egalitate nu satisface
cerinta de solvabilitate a companiei, deoarece practic nu toate activele
companiei pot fi transformate imediat in bani, fara sa afecteze structura
activelor functionale ale companiei.
Riscul de piata
(Market risk)
(1) Riscul ca factorii care influenteaza cererea si oferta pentru produse si
servicii sa evolueze in directii si cu intensitati diferite, producand
reactii de schimbare in lichiditatea, volatilitatea si respectiv pretul
acestora, determinand in mod continuu o dinamica a conditiilor de realizare
a schimbului care afecteaza marimea rezultatelor prezente sau viitoare ale
participantilor. Vezi Price risk, Liquidity risk, Volatility risk. (2)
Riscul ca piata actiunilor in ansamblu sa scada. Acest risc nu poate fi
eliminat prin diversificare. Managerii de portofoliu pot incerca sa se
protejeze impotriva riscului de piata transferand un procent mai mare din
portofoliile lor in instrumente financiare ale pietei monetare sau facand
hedging cu contracte futures si optiuni. Insa, riscul de piata nu este un
drum cu sens unic; pe de alta parte exista riscul de a sta deoparte atunci
cand preturile actiunilor cresc.
Riscul de plata anticipata
(Prepayment risk)
In cazul imprumuturilor ipotecare este riscul cu care se confrunta
detinatorii de instrumente financiare bazate pe ipoteci ca emitentul sa
ramburseze principalul mai devreme, ca urmare a exercitarii de catre
debitorii ipotecari a dreptului de a achita anticipat datoria. Acest lucru
se intampla in timpul unei perioade de scadere a ratelor dobanzii cand
proprietarii de locuinte isi refinanteaza ipotecile la rate mai scazute.
Plata anticipata este des utilizata in cazul imprumuturilor ipotecare ce au
o durata mare, de 20-30 ani. Ea creeaza posibilitatea de circulatie a
fondurilor, insa ridica problema reinvestirii de catre creditor, in conditii
noi, de regula la randamente mai mici decat cele initiale.
Riscul de reinvestire a dobanzii/dividendului
(Coupon/dividend reinvestment risk)
Reinvestirea venitului din investitii, dobanda sau dividendul, consta in
distribuirea de noi instrumente financiare in loc de bani. Investitorii care
au nevoie de numerar pot sa vanda apoi aceste instrumente financiare
transferabile pe piata, dar suporta cheltuielile de tranzactionare, ceea ce
le diminueaza randamentul.
Riscul de tara
(Country risk)
(1) Riscul datorat conditiilor politice, economice si sociale particulare in
care evolueaza fiecare economie nationala. El este un indicator agregat al
riscurilor specifice functionarii activitatilor politice, economice si
sociale intr-un cadru national suveran si independent, in care sunt aplicate
politici, decizii si strategii cu eficiente diferite. Vezi Legal risk,
Political risk, Double taxation risk, Currency exchange risk. (2) Pentru un
investitor pe plan international, este riscul ca o tara sa se confrunte cu
probleme economice sau politice grave, sau chiar cu o calamitate naturala.
Cel mai mare risc exista in cazul unui fond care investeste intr-o singura
tara, cu o economie emergenta.
Riscul dublei impozitari
(Double taxation risk)
Riscul ca venitul din investitii si/sau castigurile de capital sa fie
impozitat atat in tara exportatoare de capital, cat si in cea importatoare
de capital. In cadrul cooperarii internationale, acest risc se elimina
printr-o intelegere de recunoastere a unei singure impozitari, de regula a
tarii importatoare de capital, sau prin acordarea investitorului a
posibilitatii de a alege locul de impozitare.
Riscul fiduciar
(Fiduciary risk)
Riscul ca, in timpul procesului de administrare, fiduciarul sa ia decizii si
sa actioneze, cu sau fara buna stiinta, impotriva intereselor
beneficiarului, cauzandu-i acestuia o pierdere potentiala sau reala,
partiala sau totala a activelor incredintate spre administrare. In general,
raspunderea si comportamentul fiduciarului sunt normate printr-un regulament
care impune ca administrarea activelor incredintate sa fie efectuata cu
diligenta administrarii bunurilor proprii ("regula omului prudent"). In
ultima vreme, exista tendinta ca "regula omului prudent" sa fie inlocuita de
"regula expertului prudent" prin adaugarea unor raspunderi sporite
fiduciarului. Vezi Prudent-man rule.
Riscul financiar
(Financing risk)
Consta in influenta negativa pe care o poate avea politica dobanzilor si cea
fiscala asupra rezultatelor finale ale emitentului. Pentru reducerea acestui
risc se stabilesc strategii pentru ca rezultatul final al companiei sa
satisfaca cat mai deplin investitorii si in special actionarii. In acest
proces, un rol important il are analiza urmatorilor indicatori: castigul
total inainte de plata dobanzilor si a impozitelor (earnings before interest
and taxes - EBIT), castigul inainte de impozitare (earnings before taxes -
EBT) si castigul dupa impozitare (earnings after taxes - EAT).
Riscul inconvertibilitatii monedei
(Currency exchange risk)
Riscul ca, prin decizia politica a unei tari, moneda nationala sa nu poata
fi liber convertita intr-o alta moneda, blocand in acest fel participarea
investitorilor straini.
Riscul inflatiei
(Inflation risk)
Riscul ca rentabilitatea investitiilor pe piata de capital sa nu tina pasul
cu cresterea nivelului general al preturilor (cu rata inflatiei). Aceasta
este o problema serioasa in cazul investitiilor sigure, cum ar fi bonurile
de trezorerie. Portofoliile de actiuni comune ofera cea mai buna protectie
pe termen lung impotriva inflatiei.
Riscul investitiei
(Investment risk)
Posibilitatea de a inregistra pierderi dintr-o investitie.
Riscul legislatiei
(Legal risk)
Este riscul rezultat din neaplicarea legilor, din existenta unei legislatii
incomplete sau datorita unei fluiditati exagerate a elaborarii de legi noi,
fapt care conduce la situatia in care unele contracte nu sunt respectate sau
nu se ofera o protectie adecvata proprietatii fizice sau intelectuale,
private, individuale sau celei asociate. Ca rezultat, relatiile economice
devin incerte si interesul investitorilor straini scade.
Riscul neatingerii si nementinerii pragului de rentabilitate
(Breakeven point risk)
Are doua semnificatii: de a nu putea atinge pragul de rentabilitate de catre
o companie nou infiintata sau un program de investitii si, respectiv, de a
nu putea mentine rentabilitatea in conditiile variabile de productie,
vanzare si adaptare continua la cerintele noi ale pietei. Nivelul de
echilibru al operatiunilor companiei este acea stare in care costurile fixe
sunt acoperite F = Q(P-V). Pentru ca firma sa fie viabila, cantitatea minima
de productie vanduta va fi egala cu: Q = F/(P-V), in care P este pretul de
vanzare, Q este cantitatea produsa, F este marimea cheltuielilor fixe, iar V
este marimea cheltuielilor variabile.
Riscul nevanzarii unei emisiuni de instrumente financiare
(Abortion risk)
Riscul ca o emisiune de instrumente financiare sa nu se vanda in totalitate
si, prin urmare, emitentul sa nu obtina la timp fondurile necesare pentru
a-si atinge obiectivele. Pentru a reduce riscul nevanzarii emisiunii,
emitentul angajeaza una sau mai multe banci de investitii cu scopul de a
realiza distribuirea instrumentelor financiare emise. In urma cercetarilor
de marketing, acestea estimeaza capacitatea de absorbtie a pietei, dupa care
incheie cu emitentul un contract de distribuire. Contractele de distribuire
incheiate intre emitent si bancile de investitii au rolul de a reduce si
chiar elimina riscul nevanzarii unei emisiuni de instrumente financiare.
Contractele utilizate in distribuirea emisiunilor de instrumente financiare
pot fi de tipul: „angajament ferm“, „prin cele mai mari eforturi“, „totul
sau nimic“ sau „standby“.
Riscul operational
(Operation risk)
Se refera la expunerea privind pierderile financiare datorate nefunctionarii
sau necorelarii activitatilor interne ale unei entitati, fie la evenimente,
tendinte sau schimbari externe ce nu au putut fi cunoscute si prevenite prin
sistemul intern de organizare si control, precum si de standardele etice
stabilite. Participantii la procesele investitionale si operationale sunt cu
totii de acord ca riscul nu poate fi eliminat complet si ca activitatea
trebuie sa fie condusa de asa natura, incat rezultatele ei negative sa fie
cat mai mici. Elementele principale ale riscului operational cuprind riscuri
de personal, procesual, al tranzactiei, tehnologic si de control in care se
pot desfasura fapte ca: eroarea, incompetenta, frauda, depasirea de limite,
defecte de sistem, informare si comunicatii afectand in final rezultatele
intregii entitati.
Riscul particular, nesistematic sau riscul afacerii
(Particular risk)
Riscul datorat efectului unui element sau fenomen specific ce actioneaza
asupra unui subiect. In cazul in care mai multe fenomene actioneaza asupra
unui subiect, interactiunea lor face ca suma influentelor produse de
riscurile particulare sa-si combine efectul intr-o rezultanta denumita risc
total. Specialistii considera ca riscul particular are un pronuntat caracter
subiectiv si poate fi controlat de catre conducatorul procesului.
Riscul perioadei pana la scadenta
(Maturity risk)
Acest risc este specific instrumentelor financare cu venit fix, al caror
pret de piata este influentat de variatia ratei curente a dobanzii, dar se
repartizeaza pe intreaga perioada de detinere. Astfel, o variatie a ratei
curente a dobanzii determina o variatie diferita a pretului acestor
instrumente financiare datorita faptului ca orizontul de timp este diferit.
Riscul personal
(Personal risk)
Situatie neprevazuta in cazul persoanelor fizice care pot intra in
incapacitate fizica sau juridica, ajungand in imposibilitatea de a actiona
asupra investitiei, ceea ce poate provoca diminuarea sau pierderea valorii
nete a activelor sau a contului de investitii. In viata cotidiana, unele
efecte ale riscului personal (deces, imbolnavire, accident) se pot rezolva
prin asigurare. In alte situatii insa, cum ar fi cazul privatiunii de
libertate, nu exista posibilitatea delegarii dreptului de decizie catre o
alta persoana, printr-o imputernicire sau o clauza discretionara.
Riscul politic sau al suveranitatii
(Political risk)
Consta in posibilitatea ca schimbarile politice sa nu mai garanteaze
integritatea proprietatii private sau asociate, returnarea si transferul
capitalului sau a profiturilor obtinute de catre investitori, in special cei
straini. Riscul politic are urmatoarele riscuri componente: riscul de
confiscare, riscul de expropriere, riscul de nationalizare si riscul de
repatriere.
Riscul pretului
(Price risk)
Riscul ca variatiile prezente sau viitoare ale pretului sa produca pierderi
participantilor la tranzactiile cu marfuri sau valori mobiliare. Principalul
avantaj este ca pretul poate fi usor identificat deoarece el exista in mod
direct pe piata. Pe orice piata, participantii care detin pozitii long pierd
atunci cand pretul scade, iar cei cu pozitii short pierd atunci cand pretul
creste. Pe piata de capital, pretul are urmatoarele forme de exprimare:
pretul de deschidere, pretul de inchidere, pretul maxim, minim, mediu etc.
Riscul rascumpararii
(Call risk)
Riscul ca o obligatiune ce plateste o dobanda relativ ridicata sa fie
rascumparata de catre emitentul obligatiunii inainte de data scadentei.
Rascumpararile afecteaza detinatorii de obligatiuni in perioadele de scadere
a ratelor dobanzii, deoarece veniturile obtinute in urma rascumpararilor
sunt reinvestite la rate mai scazute. Clauza de rascumparare trebuie sa
specifice pretul si eventual prima de rascumparare. Ca o masura de prevedere
este necesara o clauza de protectie a investitorului impotriva unui eventual
abuz din partea emitentului.
Riscul ratei de schimb valutar
(Exchange rate risk)
Riscul ca venitul din investitii, castigurile de capital si principalul sa
fie diminuate, anulate sau transformate in pierdere de catre evolutia ratei
de schimb valutar.
Riscul ratei dobanzii
(Interest rate risk)
(1) Unul din riscurile care afecteaza toti investitorii atunci cand profitul
obtinut este egal sau mai mic decat rata dobanzii fara risc (adica a
bonurilor de trezorerie) sau rata echivalenta a dobanzii calculata in
functie de categoria de risc a investitiilor. Cele mai afectate de riscul
ratei dobanzii sunt instrumentele financiare de credit si unele instrumente
financiare cu venit fix cum ar fi actiunile preferentiale. Preturile
actiunilor comune sunt, de asemenea, afectate de modificarile ratelor
dobanzii, desi legatura este mai putin evidenta in acest caz. Investitorii
cauta ca, prin strategii cu instrumente financiare derivate, sa atenueze
efectele nefavorabile ale riscului ratei dobanzii. (2) Riscul ca pretul unei
obligatiuni sa scada pe masura ce ratele dobanzii cresc. Managerii de
portofoliu evalueaza riscul ratei dobanzii pentru un fond de investitii
calculand durata acestuia. Vezi Duration.
Riscul reinvestirii
(Reinvestment risk)
Riscul cu care se confrunta inves-titorii in obligatiuni si in fonduri de
obligatiuni ca platile dobanzii sa fie reinvestite la rate mai scazute.
Obligatiunile cu cupon zero si fondurile care vizeaza o anumita scadenta
evita acest risc ce apare atunci cand ratele dobanzii scad.
Riscul responsabilitatii
(Liability risk)
Riscul de a suferi pagube asupra bunurilor sau veniturilor la care este
expusa o persoana (fizica sau juridica) care este responsabila de faptele
altei persoane.
Riscul sincronizarii
(Timing risk)
Sincronizarea (timing) consta in punerea in concordanta a actiunilor de
deschidere si de inchidere a pozitiilor cu evolutia ciclica a pretului. In
cazul unei evolutii normale, pretul de tranzactionare se situeaza intre cele
doua limite determinate de pragul de suport si nivelul de rezistenta.
Aplicarea unei strategii corecte de sincronizare necesita determinarea
punctelor de inflexiune a evolu-tiei preturilor si a semnalelor de
vanzare/cumparare, utilizandu-se proceduri ale analizei tehnice. Riscul
consta in sincronizarea improprie cu piata din mai multe motive cum ar fi a
interpreta gresit un semnal de vanzare/cumparare, adica a intra inoportun pe
piata sau a iesi fara a fructifica ocazia.
Riscul sistematic, general sau al pietei
(Systemic risk)
Este riscul provocat de evolutia evenimentelor politice si economice care
influenteaza in mod obiectiv, intr-un sens sau altul, totalitatea
activitatilor dintr-o economie. Riscul sistematic este nediferentiat si nu
poate fi inlaturat. Din aceasta categorie fac parte: riscul de tara, riscul
de schimb valutar, riscul ratei dobanzii, riscul inflatiei si alte riscuri
fundamentale.
Riscul sistemului de plata si clearing
(Payment and clearing system risk)
Riscul ca banca incasatoare a unei plati sa fie in imposibilitate de a
transfera mai departe banii catre beneficiarul final al acelei plati,
neindeplinindu-si astfel obligatiile de plata fata de banca platitorului.
Situatia aduce prejudicii mari participantilor la tranzactiile cu produse
financiare derivate si in cazul decontarii tranzactiilor in marja deoarece
pozitiile nedecontate la timp se lichideaza automat pe raspunderea celui
care trebuia sa efectueze plata.
Riscul suveranitatii
(Sovereign risk)
Riscul aferent detinerii unei valori mobiliare a unui emitent dintr-o alta
tara decat cea in care traieste investitorul. Riscul consta in faptul ca
guvernul din acea tara poate nationaliza toate companiile private, poate
sista platile dobanzii sau isi poate repudia datoria.
Riscul valutar
(Currency risk)
Riscul asumat de catre investitorii in fonduri de actiuni si de obligatiuni
straine ca moneda nationala sa se aprecieze in raport cu valuta in care au
fost cumparate instrumentele financiare respective. Cand se intampla acest
lucru, fondurile de investitii vor inregistra o pierdere din diferenta de
curs valutar.
Riscul volatilitatii
(Volatility risk)
Riscul ca intr-o anumita perioada de timp, variatia pretului unui element sa
depaseasca abaterile de la media sa, inregistrata in conditiile normale.
Volatilitatea nu exista direct pe piata, ca in cazul pretului, ea se
determina pe baza calculelor statistice. Pentru o analiza viitoare,
volatilitatea nu este o marime certa, ci probabila, parametrii utilizati in
determinarea ei fiind cei evidentiati din trecutul si pana in prezentul
fenomenului analizat.
Riscuri previzibile
(Foreseeble risks)
Sunt acele riscuri cauzate de evenimente pe care o persoana obisnuita, cu
calitati, pregatire si prudenta rezonabile, poate sa le prevada ca
posibilitate de realizare atunci cand se angajeaza intr-un anumit tip de
actiune.
Riscuri speculatiei
(Speculation risks)
Riscurile la care se expune un speculator atunci cand, actionand pe baza
unei strategii proprii, se afla intr-o pozitie care, de cele mai multe ori,
este opusa celorlalti participanti pe piata. Filosofia speculatorului este
cea a iubitorului de risc si consta in aceea ca, urmarind sa obtina un
castig rapid, el considera ca acest castig este mult mai mare daca va fi
distribuit la un numar cat mai mic de participanti. De aceea, de regula,
speculatorul se situeaza impotriva multimii care tranzactioneaza (against
the crowd) sau chiar impotriva pietei (against the market), mizand pe o
evolutie surprinzatoare a acesteia. Unii speculatori urmaresc obtinerea unui
avantaj din cele mai mici miscari ale pretului, vanzand si cumparand acelasi
produs de mai multe ori in cursul aceleiasi sedinte de tranzactionare
(strategie denumita scalpering). Altii, in urma analizelor efectuate, se
angajeaza in pozitii mari, in speranta ca vor influenta astfel directia de
evolutie a pretului. Acestia sunt speculatori pe termen lung si isi
protejeaza portofoliile prin strategii de hedging.
Riscurile emitentului
(Issuer’s risks)
Riscuri legate de activitatea emitentului, precum si de actiunea acestuia de
capitalizare prin emisiunea de instrumente financiare transferabile, de
indeplinire a promisiunilor mentionate in prospectul de emisiune publicat cu
aceasta ocazie. Se refera in special la riscul ca o emisiune de instrumente
financiare transferabile sa nu poata fi vanduta integral la pretul ofertei
publice sau sa provoace scaderea pretului valorilor mobiliare de acelasi tip
ale emitentului, aflate deja pe piata. Vezi Break even point risk.
Riscurile fundamentale
(Fundamental risks)
Se refera la acele evenimente care se produc mai presus de controlul
subiectului si al caror efect are consecinte asupra unui numar mai mare de
persoane. Evenimentele sunt imprevizibile si pot fi: naturale (cutremure,
inundatii, seceta), social-politice (razboaie) sau economice (procese de
privatizare, restructurare).
Riscurile investitorului
(Investor’s risks)
Reprezinta totalitatea riscurilor asumate de catre un investitor atunci cand
acesta decide sa-si investeasca banii intr-un anumit domeniu. Riscul se
refera in primul rand la increderea acordata de catre acesta emitentului,
care insa este posibil sa nu inregistreze rezultatele scontate si sa nu
poata plati dividendele, dobanzile sau principalul. In al doilea rand, se
refera la faptul ca pretul valorilor mobiliare poate sa scada sub nivelul
pretului la care au fost cumparate, iar investitorul poate sa inregistreze
pierderi. Vezi Performance risk, Speculative risks, Personal risk, Timing
risk.
R-patrat
(R-squared)
Indicator statistic pentru determinarea gradului de diversificare a unui
portofoliu. Valori ale lui R-patrat apropiate de 100% indica un grad mare de
diversificare, in timp ce valori apropiate de 0% reflecta contrariul. O
valoare R-patrat ridicata indica, de asemenea, faptul ca se poate avea mai
multa incredere in coeficientul beta al unui portofoliu.
Rude apropiate
(Immediate family)
Rude apropiate prin nastere sau prin casatorie, cum ar fi parinti, frati,
surori, copii, persoane aflate in intretinere, socru, soacra, cumnat,
cumnata. Asociatia Nationala a Dealerilor de Valori Mobiliare interzice
tranzactiile financiare intre un broker/dealer si rudele apropiate ale
acestuia.
Runaway gap
(Runaway gap)
In analiza tehnica, o discontinuitate in graficul pretului unei valori
mobiliare care se manifesta printr-un interval de preturi in care nu a avut
loc nici o tranzactie. Aceasta se produce in timpul unei piete in crestere
sau in scadere pe un volum mare si este cauzata de evolutia rapida a
pretului. In general, analistii tehnici considera ca pretul valorii
mobiliare se va intoarce la intervalul in care nu a avut loc nici o
tranzactie. Astfel, daca o asemenea discontinuitate are loc pe fondul unei
miscari puternic ascendente a pretului, ea este posibil sa fie urmata de o
corectie descendenta a pretului pana la nivelul la care a avut loc
discontinuitatea. O discontinuitate pe o piata in scadere este un semnal
pentru o corectie ascendenta.
|
COPYRIGHT © 2006 - Toate drepturile rezervate.