In general, este venitul incasat dintr-o investitie, exprimat procentual din pretul curent al acesteia. O anumita investitie poate avea mai multe randamente datorita numeroaselor metode folosite la calcularea lui. De exemplu, in cazul obligatiunilor, randamentul poate fi: (1) Randamentul curent (current yield). Este rata dobanzii impartita la pretul de cumparare. De exemplu, o obligatiune care se vinde la 1.000$, cu o rata a dobanzii de 10%, are un randament curent de 10%. Daca, aceeasi obligatiune s-ar vinde la 500$, ea ar oferi un randament de 20% unui investitor care ar cumpara-o la 500$ (pe masura ce pretul unei obligatiuni scade, randamentul ei crese si viceversa). (2) Randamentul pana la scadenta/rascumparare/restituire (yield to maturity/call/put) al unei obligatiuni care ia in considerare platile dobanzii, pretul de cumparare, valoarea de rascumparare si timpul ramas pana la scadenta/rascumparare/restituire.

Randament care se calculeaza in locul randamentului pana la scadenta sau al celui pana la rascumparare atunci cand obligatiunile sunt retrase sistematic pe durata de viata a emisiunii cum este cazul unei emisiuni de obligatiuni municipale cu un fond de amortizare.

Rata rentabilitatii unei obligatiuni, calculata ca raportul dintre venitul din dobanda si pretul de cumparare sau pretul pietei. Este rata efectiva a rentabilitatii, nu rata dobanzii. De exemplu, o obligatiune care are o rata a dobanzii de 6% si se tranzactioneaza la 95, se spune ca are un randament curent de 6,32% (60$ dobanda/950$ pretul pietei x 100= 6,32%).

Rata anuala a dobanzii care se plateste pentru o obligatiune, specificata in contractul obligatiunii si tiparita pe certificat daca aceasta se emite in forma materializata. De asemenea, se mai numeste randamentul cuponului (coupon yield).

Dividendul anual al unei actiuni comune impartit la pretul de piata al actiunii. De exemplu, daca actiunea comuna Exxon se tranzactioneaza la un pret de 50$ si plateste un dividend de 3,40$, atunci randamentul dividendului va fi 3,40$/50$, adica 6,8%. Aceasta valoare reprezinta randamentul curent al unei actiuni comune si nu ia in considerare potentialele castiguri sau pierderi de capital.

In Statele Unite, randamentul pana la scadenta obtinut de un investitor intr-o obligatiune, la calcularea caruia sunt luate in considerare impozitele federale si statale pe venit. Acest randament este folosit pentru a compara rentabilitatea obligatiunilor impozabile cu cea a obligatiunilor municipale scutite de impozit. De exemplu, o obligatiune de corporatie care plateste o dobanda de 10% va avea un randament dupa impozitare de 5% pentru un investitor din categoria de impozitare de 50%. O obligatiune municipala scutita integral de impozit, care plateste o dobanda de 5%, va avea un randament dupa impozitare de 5%.

Randamentul anualizat al unui instrument financiar de credit pe termen scurt, cotat in functie de randamentul discontului. El se calculeaza pentru a putea compara cotatiile unui instrument financiar de credit cu discont cu cele ale instrumentelor financiare de credit purtatoare de dobanda. Desi se numeste astfel, acest randament este comparabil cu cel al oricarui instrument financiar de credit purtator de dobanda, nu numai cu cel al obligatiunilor cu cupon. De asemenea, mai este denumit si coupon-equivalent rate. De exemplu, daca un bon de trezorerie de 90 de zile cu o valoare nominala de 10.000$ care plateste 10% costa 9.750$, atunci randamentul echivalent cu al obligatiunii va fi: 250$/9.750$ x 365/90 = 10,40%.

Randamentul pe care o obligatiune impozabila trebuie sa-l plateasca pentru a asigura unui investitor, dupa impozitare, acelasi randament pe care acesta l-ar obtine dintr-o obligatiune neimpozabila. Acest randament se calculeaza pentru a putea compara randamentul neimpozabil al unei obligatiuni municipale cu randamentul impozabil al unei obligatiuni de corporatie. In functie de categoria de impozitare, un investitor poate obtine dupa impozitare un randament mai mare in cazul unei obligatiuni municipale decat in cel al unei obligatiuni de corporatie care ofera o rata mai mare a dobanzii. Randamentul echivalent impozabil se calculeaza impartind randamentul neimpozabil la 100%, minus categoria de impozitare a investitorului.

Randamentul la care o emisiune noua de obligatiuni este oferita publicului.

Rata rentabilitatii pe care un investitor o va inregistra la o investitie intr-o obligatiune, daca aceasta este pastrata pana la scadenta si emitentul face toate platile promise, la timp si integral. Randamentul pana la scadenta ia in calcul pretul de cumparare, valoarea de rascumparare, perioada de timp pana la scadenta, rata dobanzii si perioada de timp intre platile dobanzii. Pentru a obtine aceasta rentabilitate, trebuie ca fiecare plata a dobanzii sa poata fi reinvestita, la o rata egala cu randamentul pana la scadenta.

Randamentul unei obligatiuni care se calculeaza presupunand ca obligatiunea va fi rascumparata de catre emitent la prima data de rascumparare specificata in contractul obligatiunii. Se calculeaza folosind aceeasi formula ca in cazul randamentului pana la scadenta, cu urmatoarele exceptii: valoarea la scadenta este inlocuita cu primul pret de rascumparare, iar data scadentei este inlocuita cu prima data de rascumparare.

Document completat de un broker pentru fiecare client nou, care contine date esentiale cu privire la experienta investitionala anterioara, situatia financiara si obiectivele investitionale ale clientului. Documentul trebuie actualizat in cazul in care intervin schimbari importante in situatia financiara a clientului. In functie de informatiile continute in acest document, un client poate sa fie sau sa nu fie considerat eligibil pentru anumite tipuri de investitii riscante.

Raport care indica numarul drepturilor necesare pentru a cumpara o singura actiune comuna dintr-o emisiune noua. Se calculeaza impartind numarul actiunilor vechi la numarul actiunilor noi, oferite ca privilegiu de subscriere.

Raport ce prezinta situatia financiara a unei persoane fizice sau a unei companii. Principalele rapoarte financiare sunt bilantul contabil, contul de profit si pierdere si situatia fluxurilor de numerar.

Raport intocmit de catre membrii consiliului de administratie pentru a fi prezentat actionarilor. Acesta cuprinde: descrierea activitatilor companiei si a filialelor sale in perioada respectiva, propuneri privind dividendul, profitul reinvestit si repartizarea rezervelor, schimbari in active, situatia capitalului de imprumut si a investitiilor in alte companii, sumele datorate, politica de resurse umane etc.

Indicator care ofera investitorilor o idee cu privire la cat de mult platesc pentru capacitatea de a genera profit a unei companii. Cu cat este mai mare valoarea raportului P/E, cu atat investitorii platesc mai mult si, in consecinta, se asteapta ca profiturile companiei sa fie mai mari. Se calculeaza impartind pretul unei actiuni la castigul per actiune. Raportul P/E poate folosi fie castigurile raportate in ultimul an, caz in care se numeste „trailing P/E“, fie castigurile previzionate pentru urmatorul an, caz in care se numeste „forward P/E“. In cazul fondurilor de investitii ca si in cazul indicilor de piata, cum ar fi S&P 500, raportul P/E se calculeaza pe baza activelor financiare din portofoliu

Raport care exprima probabililtatea inregistrarii unei pierderi sau unui castig. Utilizat adesea ca baza de comparatie in luarea unei decizii investitionale.

Indicator al performantei ajustate cu riscul a unui fond de investitii, care se calculeaza impartind diferenta dintre rentabilitatea fondului si o rentabilitate „fara risc“, la abaterea standard. O rentabilitate fara risc este, de obicei, rentabilitatea bonurilor de trezorerie.

Lista completa a tranzactiilor zilnice ale fiecarei firme membre, realizata de catre casa de compensatie cu scopul verificarii corectitudinii detaliilor de tranzactionare.

Indicator al performantei ajustate cu riscul care se calculeaza impartind diferenta dintre rentabilitatea unui fond si o rentabilitate „fara risc“, la coeficientul beta. O rentabilitate fara risc este, de obicei, rentabilitatea bonurilor de trezorerie.

(1) A rascumpara un activ sau un instrument financiar. De exemplu, o companie poate decide sa-si rascumpere actiunile de la un investitor pentru a reduce posibilitatea unei preluari nedorite. Sau, o companie poate sa-si cumpere de pe piata propriile obligatiuni, la un discont, inainte de scadenta. Acest lucru se intampla pe pietele caracterizate prin rate ale dobanzii in crestere. (2) Cumpararea unei valori mobiliare identice pentru a acoperi o vanzare short.

(1) Achitarea unei emisiuni de obligatiuni la data scadentei sau inainte de aceasta data, ori a unei emisiuni de actiuni preferentiale la data rascumpararii, la valoarea nominala sau la un pret cu prima. Emisiunea poate fi rascumparata partial sau integral. In cazul unei rascumparari partiale, certificatele individuale care urmeaza sa fie rascumparate sunt alese in mod aleatoriu, de obicei prin tragere la sorti. (2) Titlurile de participare ale fondurilor deschise de investitii sunt rascumparate in mod continuu la valoarea activului net, minus comisionul la vanzare amanat sau comisionul la rascumparare.

Prevedere in contractul unei obligatiuni care permite emitentului sa rascumpere obligatiunile la un pret mai mare decat valoarea nominala.

Ca reactie la o incercare de preluare, corporatia "tinta" isi rascumpara actiunile detinute de potentialul cumparator, cu o prima. Cumparatorul abandoneaza in acest caz oferta de preluare (takeover bid).

Rascumpararea de catre un emitent a unei parti dintr-o emisiune de obligatiuni aflate in circulatie din fondul de amortizare, conform cu programul de rascumparare. O rascumparare din fondul de amortizare se face de regula la valoarea nominala, iar obligatiunile care urmeaza sa fie rascumparate sunt alese in mod aleatoriu, de obicei prin tragere la sorti. In cazul emisiunilor de obligatiuni care se tranzactioneaza cu discont fata de valoarea nominala (cu rata scazuta a dobanzii), emitentii cumpara obligatiunile de pe piata deschisa si nu le rascumpara de la investitori. Majoritatea emisiunilor de obligatiuni ofera investitorilor o perioada de protectie intre data la care emisiunea a fost oferita si data la care are loc prima rascumparare din fondul de amortizare.

Rascumparare obligatorie a obligatiunilor, de obicei la valoarea nominala, in cantitati stabilite prin contractul obligatiunii in scopul achitarii partiale sau integrale a imprumutului inainte de scadenta finala, din fondul de amortizare al imprumutului obligatar special constituit

Rascumparare extraordinara a obligatiunilor municipale, folosita cel mai frecvent in cazul obligatiunilor ipotecare pentru finantarea locuintelor de la 1 la 4 familii (single-family mortgage bonds). Daca cererea pentru ipoteci nu este suficienta pentru a utiliza intregul venit obtinut dintr-o emisiune de obligatiuni pentru finantarea locuintelor intr-o perioada de timp stabilita, obligatiunile sunt rascumparate cu fondurile neutilizate. In alte cazuri, fondurile care nu au fost cheltuite pentru proiectul finantat de obligatiuni pot fi folosite pentru a rascumpara obligatiuni la valoarea nominala.

Rascumpararea prematura a unei emisiuni de obligatiuni de catre emitent, atunci cand survin anumite evenimente, de exemplu un accident la locul constructiei care afecteaza drastic terminarea proiectului finantat prin emisiunea respectiva de obligatiuni.

Dreptul emitentului de a rascumpara o emisiune de obligatiuni sau o parte dintr-o emisiune de obligatiuni, inainte de data stabilita a scadentei, dupa o perioada specificata de timp de la emiterea obligatiunilor. Dreptul poate fi exercitat la optiunea emitentului sau, in cazul instrumentelor financiare pass-through, a debitorului primar (primary obligor). Rascumpararea optionala necesita frecvent plata unei prime, numita prima de rascumparare (call premium).

Rascumpararea unei parti dintr-o emisiune de obligatiuni in serie prin rascumpararea cate unei parti din fiecare scadenta.

Se refera la faptul ca raspunderea actionarilor unei firme este limitata la capitalul pe care acestia l-au investit in firma respectiva. In principiu, acest lucru inseamna ca un actionar nu poate pierde mai mult decat a platit pentru actiunile sale indiferent de obligatiile financiare ale firmei. Raspunderea limitata reprezinta unul din avantajele importante ale organizarii unei afaceri ca o corporatie.

Raportul intre numarul actiunilor vandute short si volumul mediu zilnic. Analistii tehnici folosesc acest raport pentru a determina directia de evolutie a pietei. O valoare relativ mare este considerata bullish, deoarece indica o presiune semnificativa de cumparare in viitor, cand vanzatorii short isi vor acoperi pozitiile. O valoare mica este considerata bearish.

Raportul dintre actiunile comune aflate in circulatie si capitalizarea totala a unei corporatii.

Ponderea pe care o au actiunile preferentiale, la valoarea nominala, din capitalizarea totala a unei firme. Se calculeaza ca fiind raportul dintre valoarea nominala a actiunilor preferentiale aflate in circulatie, pe de o parte, si capitalul actionarilor, plus datoria pe termen lung a companiei, pe de alta parte.

Procentul din profiturile unei firme care este platit actionarilor sub forma de dividende. Companiile tinere, in plina dezvoltare reinvestesc cea mai mare parte a castigurilor si, de obicei, nu platesc dividende. Companiile care platesc cea mai mare parte a castigurilor sub forma de dividende, retin foarte putin pentru a face investitii care sa asigure cresterea castigurilor in viitor. Acestea sunt companiile mature care au ajuns deja la un anumit nivel de dezvoltare. Actiunile firmelor care platesc un procent mare din castigurile lor sub forma de dividende sunt atractive pentru investitorii care doresc un venit curent mare si o crestere de capital limitata.

(1) In general: raportul dintre cheltuielile totale necesare functionarii unei companii si cifra de afaceri (turnover) sau valoarea vanzarilor totale de bunuri sau servicii; (2) La fondurile deschise de investitii: cheltuielile anuale ale unui fond, cuprinzand comisionul de administrare a portofoliului, cheltuielile administrative si orice comision 12b-1 (in Statele Unite), impartite la activele nete medii ale fondului. Ratele cheltuielilor inregistrate in trecut pot fi gasite in tabelul cu date financiare din prospect; (3) In asigurari: raportul dintre cheltuielile unei companii de asigurari si venitul incasat din primele de asigurare.

Rata la care costurile si veniturile viitoare estimate ale unei investitii sunt actualizate pentru a calcula valoarea prezenta a investitiei.

Numarul de actiuni comune in care poate fi schimbat un instrument financiar convertibil. Pentru o obligatiune convertibila, rata de conversie se calculeaza ca fiind raportul dintre pretul de conversie si valoarea nominala a obligatiunii.

Perioada medie de timp, exprimata in zile, necesara unei companii pentru a-si transforma creantele in numerar. Lungimea acestei perioade indica eficienta cu care managementul companiei vinde pe credit si incaseaza datoriile de la clienti. O perioada scurta este de preferat deoarece firma obtine bani mai repede pentru a reinvesti sau pentru a-si achita propriile datorii.

Pretul la care o valuta poate fi schimbata in alta valuta. Ratele de schimb valutar sunt influentate de o serie de factori economici, politici, sociali, juridici, unii dintre ei cu variatie zilnica.

Procentul din profitul net pe care o companie il plateste actionarilor sai sub forma de dividende. Companiilor care platesc cea mai mare parte din castigurile lor sub forma de dividende le raman foarte putine disponibilitati banesti pentru a face investitii care sa duca in viitor la o crestere. In general, cu cat este mai mare rata dividendului, cu atat compania este mai matura. Companiile aflate intr-un proces de crestere rapida reinvestesc, de regula, intreg profitul si nu platesc dividende. Actiunile firmelor cu rate mari ale dividendului sunt atractive pentru investitorii care cauta in principal un venit curent mare si o crestere limitata a capitalului.

In Statele Unite, rata dobanzii pe care Bancile Rezervei Federale o percep pentru creditele acordate bancilor membre. O modificare a acestei rate este privita ca un semnal puternic al politicii Fed cu privire la modificarea masei monetare si a ratelor dobanzii de pe piata. In general, o crestere a ratei percepute de catre Bancile Rezervei Federale semnalizeaza o crestere a ratelor dobanzii de pe piata monetara si de pe piata de capital.

Rata dobanzii pe care un broker/dealer o plateste pentru un imprumut revocabil.

Profitul net obtinut de catre o companie intr-un an, exprimat ca procent din capitalul actionarilor.

Rata curenta a dobanzii minus rata inflatiei. Rata reala a dobanzii poate fi calculata comparand rata dobanzii cu rata prezenta sau cu rata estimata a inflatiei. Rata reala a dobanzii ofera investitorilor in obligatiuni si in alte instrumente cu venit fix posibilitatea de a vedea daca dobanda primita le va permite sa invinga inflatia.

Venitul dintr-o investitie exprimat procentual din investitia initiala. (1) La instrumentele financiare cu venit fix este randamentul curent sau randamentul pana la scadenta pentru obligatiuni si respectiv randamentul curent pentru actiuni preferentiale. (2) La actiunile comune este randamentul dividendului sau rentabilitatea totala in cazul in care se iau in considerare atat dividendul, cat si cresterea de capital.

Raportul dintre venitul net din investitii al unui fond deschis de investitii si activele sale nete medii. Rata venitului evalueaza masura in care un portofoliu genereaza venit. Aceasta valoare poate fi gasita in tabelul cu date financiare din prospect si trebuie analizata prin prisma obiectivelor fondului.

Evaluare a calitatii creditului (gradului de solvabilitate), facuta de agentii independente. Tabelul de mai jos prezinta ratingurile publicate de cele patru agentii bine cunoscute din Statele Unite, impreuna cu o scurta descriere a fiecarui rating. Ratingurile agentiei Moody’s variaza de la Aaa, (se spune „single A“, „double A“, „triple A“), la Aa, A s.a.m.d. pana la C, care este cel mai scazut rating. S&P merge de la AAA pana la D, cel mai scazut rating. Fitch si Duff & Phelps urmeaza sistemul de rating S&P. Uneori, Moody’s adauga un „1“ pentru a indica obligatiunile cele mai puternice din categoriile Aa, A, Baa si Ba. Celelalte agentii adauga uneori un „+“ sau un „-“ pentru a indica ierarhia relativa in cadrul categoriei de rating. Descrierea semnificatiei fiecarui rating, alcatuita din unul sau doua cuvinte, nu este echivalenta cu descrierea detaliata, de un paragraf, a fiecarui rating furnizata de fiecare agentie de rating. Insa, ea reprezinta o aproximare rezonabila a semnificatiei. De exemplu, S&P si Fitch considera ratingul A drept „Puternic“, in timp ce Moody’s si Duff & Phelps il considera „Adecvat“. Prezentarea mai detaliata a semnificatiei fiecarui rating se gaseste in descrierile integrale din publicatiile fiecarei agentii de rating.

Termen folosit pentru a defini situatia in care unei corporatii i-au fost acordate ratinguri diferite de catre agentii de rating diferite.

Clauze in contractul obligatiunii care impun emitentului anumite obligatii cu scopul de a proteja detinatorii de obligatiuni. De exemplu, i se poate interzice emitentului sa foloseasca un activ care a fost oferit drept colateral in cazul in care acesta mai emite si alte obligatiuni. Sau, i se poate impune emitentului sa emita rapoarte catre detinatorii obligatiunilor la anumite date.

Evaluare oficiala a capacitatii unui debitor de a-si indeplini la timp obligatiile financiare. Aceste evaluari sunt facute de catre agentii independente de rating pentru companii, persoane fizice si anumite emisiuni de instrumente financiare de credit.

Metoda de evaluare a posibilitatii de neindeplinire a obligatiilor contractuale de catre emitentul obligatiunii. In Statele Unite, Moody’s Investors Service si Standard & Poor’s sunt cele mai importante agentii de rating; Fitch Investors Service si Duff & Phelps Credit Rating Co. sunt agentii de rating mai mici. Acestea analizeaza puterea financiara a fiecarui emitent de obligatiuni, fie ca este corporatie sau municipalitate. Clasificarea obligatiunilor se face prin acordarea unor calificative sau ratinguri de la "AAA" (siguranta maxima) la "D" (faliment). Primele patru ratinguri sunt considerate grad (nivel superior) de investitie. Obligatiunile cu un rating mai mare ofera randamente mai mici datorita pretului pe care investitorul il plateste pentru siguranta mai mare. Vezi Rating.

Impartirea unui risc asigurabil intalnita frecvent atunci cand marimea despagubirilor este atat de mare, incat nu ar fi prudent pentru o singura companie de asigurari sa subscrie intregul risc. De regula, asiguratorul este raspunzator pentru plata despagubirilor pana la o anumita limita stabilita, iar coasiguratorul este raspunzator pentru diferenta peste aceasta limita.

Aranjament prin care o companie de asigu-rari cumpara asigurare de la o alta companie de asigurari (se reasigura) pentru a acoperi un risc pe care ea il asigura. Astfel, o parte din riscul primei companii de asigurari este asumat de cea de-a doua companie in schimbul unei parti din prima platita de catre asigurat. Prin distribuirea riscului, reasigurarea permite unei companii de asigurari sa accepte clienti a caror asigurare ar fi o sarcina prea mare pentru ea.

Modificarea structurii capitalului unei corporatii. De exemplu, o firma poate face un imprumut pe termen lung (prin emiterea de obligatiuni) cu scopul de a obtine banii necesari pentru a rascumpara o parte din actiunile sale aflate in circulatie. Deoarece de cele mai multe ori recapitalizarea afecteaza marimea si volatilitatea castigului per actiune, ea prezinta interes pentru actionari. Recapitalizarea se produce de regula atunci cand o firma incearca sa se reorganizeze in timp ce se afla intr-o procedura de faliment.

Act care certifica faptul ca marfurile sunt pastrate in siguranta intr-un depozit. Recipisa poate fi utilizata pentru a transfera dreptul de proprietate asupra unei marfi depozitate, in loc sa fie efectuata livrarea fizica a acesteia.

In cazul contractelor futures pe metale pretioase, document ce indica proprietatea asupra activului de baza depozitat intr-o banca sau alt tip de depozit. Acesta este folosit frecvent ca instrument de livrare.

Dreptul unui vanzator intr-o tranzactie de a-si recupera valorile mobiliare si de a restitui banii (conform contractului), sau al unui cumparator de a-si recupera banii si de a restitui valorile mobiliare (conform contractului), in cazul in care a fost facuta o livrare necorespunzatoare sau au existat alte nereguli in cadrul procesului de decontare. Vezi Rejection.

In Statele Unite, folosirea de catre Rezerva Federala a unei recomandari pentru a influenta politicile de creditare a bancilor membre, in locul luarii de masuri directe, cum ar fi schimbarea ratelor dobanzii sau a cerintelor privind rezerva

Document purtand semnatura debitorului care atesta faptul ca acesta datoreaza o suma de bani creditorului sau. Acest document este negociabil si, in consecinta, permite oricarui posesor legitim al acestuia sa incaseze la scadenta dobanda si principalul.

(1) Deschiderea sedintei de tranzactionare a unei valori mobiliare dupa ce tranzactionarea a fost suspendata. De exemplu, oficialii unei burse pot suspenda tranzactionarea unei valori mobiliare pana cand anumite informatii sunt facute publice. In urma anuntului, tranzactionarea va fi reluata. (2) Vanzarea de catre Trezoreria Statelor Unite a unor instrumente financiare de credit suplimentare dintr-o emisiune existenta, in loc sa ofere o emisiune noua cu termeni diferiti. Noile instrumente financiare de credit au aceiasi termeni ca si cele aflate in circulatie, insa daca conditiile pietei s-au modificat de cand a fost vanduta emisiunea existenta, atunci redeschiderea emisiunii va necesita modificarea pretului de vanzare pentru a face instrumentele financiare de credit competitive in noile conditii.

Redistribuire oficiala a unei emisiuni de obligatiuni pentru care forma sau structura a fost schimbata. Cel mai des este folosita cand finantarea cu rata variabila este schimbata cu finantarea cu rata fixa, de regula datorita faptului ca faza de constructie a unui proiect, finantat prin imprumutul obligatar, a fost terminata, ca ratele dobanzii nu mai sunt la un nivel convenabil pentru emitent sau datorita cerintelor din contractul obligatiunii.

(1) Pe piata OTC, este diferenta dintre pretul platit de un dealer, actionand ca principal (formator de piata), unui client individual de la care cumpara o valoare mobiliara si pretul la care dealerul poate vinde ulterior aceeasi valoare mobiliara unui alt dealer. Vezi As principal. (2) Scadere a pretului unei valori mobiliare de catre un dealer datorita schimbarii conditiilor pietei. De exemplu, un dealer de obligatiuni poate decide sa aplice un markdown obligatiunilor pe termen lung detinute in portofoliu atunci cand ratele dobanzii de pe piata cresc.

La emisiunile noi de obligatiuni municipale este reducerea de pret de care beneficiaza un membru al sindicatului de distribuire atunci cand cumpara obligatiuni de la sindicat pentru contul propriu (ca dealer), sau in scopul revanzarii catre un client.

Reducerea totala fata de pretul net de care beneficiaza un membru al sindicatului de distribuire a unei emisiuni de obligatiuni municipale, atunci cand cumpara o obligatiune de la sindicat.

In cazul unui portofoliu de fonduri deschise de investitii, procesul de revizuire periodica a acestuia in scopul aducerii ponderilor actiunilor, obligatiunilor si instrumentelor financiare echivalente cu numerarul la valorile stabilite pe termen lung pentru aceste active. Reechilibrarea portofoliului se face vanzand titluri de participare ale fondurilor din categoriile supraevaluate si cumparand titluri de participare ale fondurilor din categoriile subevaluate.

(1) In domeniul bancar: prelungirea scadentei unui imprumut sau cresterea valorii unui imprumut existent sau ambele. (2) Obligatiuni: vezi Refunding.

Emiterea unor obligatiuni noi cu scopul de a obtine fonduri pentru a rascumpara fie obligatiuni mai vechi ajunse la scadenta, fie obligatiuni aflate in circulatie emise in niste termeni mai putin favorabili. Scopul refinantarii poate fi reducerea costului cu dobanda, prelungirea scadentei datoriei, eliminarea unor clauze restrictive existente sau alte schimbari contractuale.

Proces prin care sunt vandute instrumente financiare noi pentru a achita instrumentele financiare care ajung la scadenta. Acestea din urma se spune ca sunt refinantate.

(1) Vanzarea de noi obligatiuni municipale "de refinantare", inaintea primei date de rascumparare a vechilor obligatiuni pentru a micsora costurile cu dobanda, pentru a modifica anumite clauze din contractul obligatiunii sau din alte motive. Venitul din emisiunea de refinantare este investit, de obicei, in instrumente financiare de credit de trezorerie pana cand obligatiunile mai vechi, cu rate ale dobanzii mai mari, devin rascumparabile. (2) Schimbarea inainte de data scadentei a instrumentelor financiare ale guvernului Statelor Unite ce urmeaza sa ajunga la scadenta, cu noi instrumente financiare avand o scadenta mai indepartata, cu scopul prelungirii datoriei publice ca alternativa la o criza economica care ar putea rezulta prin achitarea datoriei publice la acel moment.

Inlocuire a unei datorii mai vechi cu una noua, de regula folosind banii obtinuti din noua emisiune la alcatuirea unui portofoliu din instrumente financiare de trezorerie care sa fie suficient pentru a plati serviciul datoriei pentru instrumentele financiare de credit mai vechi, aflate in circulatie. Cand o emisiune de obligatiuni este refinantata, dreptul detinatorilor de obligatiuni asupra veniturilor emitentului este eliminat, iar datoria veche poate fi stearsa din registrele emitentului.

Firma a carei raspundere este sa actualizeze registrul actionarilor si registrul detinatorilor de obligatiuni pentru diversi emitenti si sa tina evidenta numarului de actiuni si/sau de obligatiuni pe care un emitent le are in circulatie. In cazul emisiunilor de instrumente financiare transferabile in forma nominativa, registratarul trebuie sa verifice daca certificatele emise corespund cu cele care au fost anulate, astfel incat numarul total al instrumentelor aflate in circulatie sa ramana constant. De asemenea, registratarul trebuie sa se asigure ca numarul actiunilor aflate in circulatie nu depaseste numarul autorizat al actiunilor (numarul de actiuni aprobat de adunarea generala a actionarilor).

Sistem de inregistrare a proprietatii asupra obligatiunilor, in registre pastrate la un depozitar central, si care nu presupune existenta unor certificate aflate in posesia detinatorului obligatiunilor sau a brokerului sau.

Registrul ce contine ordinele de cumparare si/sau de vanzare introduse de catre investitori care sunt departe de piata curenta. Registrul este tinut de un broker de bursa, in cazul ordinelor pentru optiuni, sau de un specialist, in cazul ordinelor pentru actiuni. Numai acestia stiu la ce pret si in ce cantitate sunt ordinele investitorilor cele mai apropiate de piata curenta. Vezi Board broker, Specialist.

In Statele Unite, sistem de tinere a evidentei utilizat de catre specialistii NYSE pentru a inregistra cronologic ordinele de cumparare si de vanzare la preturi specificate pe care acestia le primesc spre executare. Cuprinde, de asemenea, portofoliul propriu de valori mobiliare. Registrul nu este de informatie publica.

Control guvernamental asupra pietelor organizate exercitat prin intermediul legilor, regulilor, orientarilor, inspectiilor, supravegherii si auditului in scopul atingerii unui obiectiv dorit (de catre guvern). De exemplu, in Statele Unite, in industria obligatiunilor municipale, reglementarea este facuta de catre Municipal Securities Rulemaking Board, Securities and Exchange Commission si o varietate de agentii de reglementare.

Importanta lege economica a pietelor financiare ce sustine ca daca rentabilitatile au fost o perioada de timp mult peste media lor istorica, acestea se vor diminua in viitor, iar daca rentabilitatile au fost sub medie, este probabil ca in viitor ele sa fie peste medie. Fondurile de investitii, ca si piata actiunilor, tind sa inregistreze in timp o regresie catre medie. Fondurile care o perioada de timp au generat rentabilitati exceptionale, adesea scad din diverse motive.

Versiunea Bursei Americane de Valori a regulii NYSE "Cunoaste-ti clientul!".

In Statele Unite, regula utilizata de catre analistii in domeniul obligatiunilor municipale bazate pe venituri, conform careia veniturile care se estimeaza ca se vor obtine dintr-un activ finantat printr-o emisiune de obligatiuni de acest tip, trebuie sa depaseasca cu 25% costul de functionare, intretinere si serviciul datoriei.

In cazul conturilor in marja restrictionate, regula care stabileste procentul din venitul obtinut din vanzari pe care un client trebuie sa-l pastreze in cont pentru a reduce soldul debitor.

In Statele Unite, masuri luate de marile burse pentru a opri temporar tranzactionarea actiunilor si a contractelor futures pe indici de actiuni atunci cand piata a scazut cu o anumita valoare intr-o anumita perioada de timp. Scopul acestor masuri este acela de a preveni o cadere libera a pietei, permitand reechilibrarea ordinelor de cumparare si de vanzare. Ele au fost introduse in 1987 dupa Lunea Neagra.

Standard adoptat in scopul orientarii celor a caror responsabilitate principala o reprezinta investirea banilor altora. Conform acestei reguli, un fiduciar trebuie sa actioneze asa cum ar face-o un om prudent, cu tact si inteligenta, incercand sa obtina un venit rezonabil, sa conserve capitalul si, in general, sa evite investitiile speculative. In Statele Unite, statele care nu folosesc acest sistem folosesc sistemul listei legale care permite fiduciarilor sa investeasca doar in acele instrumente financiare transferabile prevazute in cadrul unei liste denumita lista legala. Vezi Legal list.

Statele Unite, regula SEC care impune ca o vanzare short a unui lot standard sa fie facuta la un pret mai mare decat pretul ultimei tranzactii a acelei valori mobiliare. De exemplu, daca ultima tranzactie a fost facuta la 40, urmatoarea vanzare short trebuie facuta la 401/8 sau mai mult. Daca ultima tranzactie a fost ea insasi facuta la un pret mai mare decat cel al tranzactiei precedente, atunci urmatoarea tranzactie care se face la acelasi pret este un zero plus tick si se califica pentru o vanzare short. De exemplu, daca ultimele doua tranzactii au fost facute la 40 si 401/8, atunci urmatoarea vanzare short ar putea fi facuta la 401/8 - un zero plus tick.

Reglementare a bursei prin care pretul oficial de cumparare a unei marfi pe piata cash este stabilit la inchiderea fiecarei zile de tranzactionare. El se mentine pana la deschiderea sedintei de tranzactionare urmatoare.

In Statele Unite, regula utilizata de catre analistii in domeniul obligatiunilor municipale, conform careia datoria in obligatiuni a unui emitent nu trebuie sa depaseasca 25% din bugetul sau anual.

Regulament al Consiliului Rezervei Fe-derale care cere ca orice entitate, alta decat o banca comeriala sau un broker/dealer, care acorda credite cu scopul de a finanta cumpararea de instrumente financiare, sa se inregistreze si sa se supuna jurisdictiei Consiliului Rezervei Federale.

Regulament al Consiliului Rezervei Fe-derale care stabileste marimea creditului initial care poate fi acordat investitorilor in valori mobiliare de catre brokeri, dealeri si membrii burselor de valori nationale precum si cerintele referitoare la marja.

Regulament al Consiliului Rezervei Fe-derale ce stabileste marimea creditului pe care o banca il poate acorda unui client pentru a cumpara si mentine valori mobiliare intr-un cont in marja.

Regulament al Consiliului Rezervei Federale care reglementeaza creditele cu plata in rate (installment loans).

Regulament al Consiliului Rezervei Federale care confera o responsabilitate egala in respectarea regulamentelor G, T si U, atat debitorului cat si creditorului.

In cazul instrumentelor financiare de credit, este reinvestirea banilor primiti dintr-un instrument financiar de credit, care a ajuns la scadenta, intr-un instrument financiar de credit similar. Se practica, de regula, in cazul investitiilor pe termen scurt, cum ar fi certificatele de depozit, efectele de comert si bonurile de trezorerie.

Serviciu oferit de fondurile de investitii prin care dividendele si distribuirile din castigurile de capital pot fi reinvestite in unitati de fond intregi sau in fractiuni de unitati la valoarea curenta a activului net. Un program de reinvestire poate oferi mai multe optiuni. De exemplu, un investitor poate alege sa reinvesteasca doar distribuirile din castigurile de capital si sa incaseze distribuirile din venit, sau sa reinvesteasca distribuirile dintr-un fond intr-un alt fond din cadrul aceleiasi familii de fonduri.

Folosirea drept colateral de catre o firma de brokeraj a unor instrumente financiare care au fost oferite drept garantie firmei de catre un client al sau, pentru a obtine un imprumut de la o banca in scopul finantarii contului acestui client.

Cel mai complet instrument de masura a performantei unei investitii. Rentabilitatea totala ia in calcul atat cresterea sau scaderea pretului unei investitii, cat si venitul generat de aceasta.

(1) Valoare procentuala care indica rentabilitatea pe care managementul unei firme a obtinut-o intr-o anumita perioada, folosind capitalul pe care detinatorii actiunilor comune l-au investit. Se calculeaza impartind profitul net obtinut in acea perioada (dupa scaderea dividendelor aferente actiunilor preferentiale aflate in circulatie), la capitalul actionarilor (dupa scaderea valorii nominale a actiunilor preferentiale aflate in circulatie). (2) Vezi Rate of return.

O rata medie compusa a rentabilitatii. Pentru un fond deschis de investitii aceasta se calculeaza, de obicei, ca fiind media geometrica a rentabilitatilor totale anuale pe o perioada de cativa ani.

(1) Rata dobanzii stabilita contractual pe care o plateste un instrument financiar cu venit fix. (2) Rentabilitatea totala a unei investitii, fara a lua in calcul inflatia. Desi rentabilitatea nominala este foarte utila in compararea rentabilitatilor generate de diferite investitii, ea poate fi o informatie inselatoare cu privire la castigul real pe care investitorul il va obtine dintr-o investitie. Vezi Real return.

Rentabilitatea nominala a unei investitii, ajustata cu inflatia. Daca inflatia se dovedeste a fi mult mai mare decat au estimat investitorii, rentabilitatea reala poate fi negativa. Evident, cu cat rentabilitatea reala este mai mare, cu atat este mai bine. Vezi Nominal return.

(1) Practica, in prezent interzisa, prin care un investitor mare dispunea ca brokerul care a executat tranzactia sa "renunte" la o parte din comision in favoarea altui broker. Aceasta practica era foarte des intalnita in perioada in care ratele comisioanelor erau fixe, iar tranzactiile mari produceau in mod artificial comisioane mari din care o parte era transferata altor firme care furnizau investitorului servicii pretioase, cum ar fi servicii de analiza. (2) Termen folosit in tranzactiile cu valori mobiliare in care sunt implicati trei brokeri. De exemplu, Brokerul A, broker de ring al unei firme de brokeraj, executa un ordin de cumparare pentru Brokerul B, alt broker al acelei firme, care la acel moment are prea multe ordine de executat. Brokerul A incheie tranzactia cu Brokerul C (brokerul firmei de brokeraj vanzatoare). Brokerul A "renunta" in favoarea brokerului B astfel incat raportul de tranzactionare va indica o tranzactie intre Brokerul B si Brokerul C, desi tranzactia a fost incheiata de fapt intre Brokerul A si Brokerul C.

Anunt pe tabela e-lectronica ca doar prima dintre tranzactiile cu o valoare mobiliara care se fac la un pret va fi raportata. Urmatoarele tranzactii vor fi raportate doar daca va exista o modificare de pret. Anuntul este folosit cand volumul foarte mare al tranzactiilor necesita o viteza mai mare in raportarea tranzactiilor.

Membru al unei burse americane de valori care actioneaza ca responsabil de cont pentru clientii investitori. Pentru a se califica drept reprezentant inregistrat/autorizat, o persoana trebuie sa aiba o pregatire de specialitate in domeniul valorilor mobiliare, sa promoveze o serie de examene obligatorii, inclusiv General Securities Examination. „Registered“ se refera la faptul ca acesta este autorizat de SEC si de bursa respectiva. Vezi Account executive.

Operatiune prin care un instrument financiar de credit negociabil pe termen scurt (cum ar fi un accept bancar sau un efect de comert) a fost scontat la o banca - adica, schimbat pentru o suma de bani ajustata pentru a reflecta rata curenta a dobanzii. Banca sconteaza apoi instrumentul financiar de credit a doua oara, in beneficiul sau, la o alta banca. In Statele Unite, rescontarea a constituit candva mijlocul principal prin care bancile imprumutau fonduri suplimentare de la Fed. In prezent, majoritatea bancilor fac acest lucru scontand propriile lor bilete garantate cu instrumente financiare de credit guvernamentale sau cu alte instrumente financiare eligibile.

Respingere

Responsabil de cont

Restanta

Retender

Retinere

Retinere

Retrogradare

Revenire (in forta)

Rezerva

Rezolutie principala

Ring

Ring de tranzactionare

Risc

Risc asumat

Risc de administrare

Risc de companie

Risc de lichiditate

Risc de sector

Risc limitat

Risc maxim asumat

Riscul acordarii unei optiuni put implicite

Riscul bazei

Riscul clasei de activitate

Riscul conversiei

Riscul credibilitatii

Riscul creditului

Riscul de companie

Riscul de confiscare

Riscul de contaminare

Riscul de expatriere

Riscul de expropriere

Riscul de insolvabilitate

Riscul de piata

Riscul de plata anticipata

Riscul de reinvestire a dobanzii/dividendului

Riscul de tara

Riscul dublei impozitari

Riscul fiduciar

Riscul financiar

Riscul inconvertibilitatii monedei

Riscul inflatiei

Riscul investitiei

Riscul legislatiei

Riscul neatingerii si nementinerii pragului de rentabilitate

Riscul nevanzarii unei emisiuni de instrumente financiare

Riscul operational

Riscul particular, nesistematic sau riscul afacerii

Riscul perioadei pana la scadenta

Riscul personal

Riscul politic sau al suveranitatii

Riscul pretului

Riscul rascumpararii

Riscul ratei de schimb valutar

Riscul ratei dobanzii

Riscul reinvestirii

Riscul responsabilitatii

Riscul sincronizarii

Riscul sistematic, general sau al pietei

Riscul sistemului de plata si clearing

Riscul suveranitatii

Riscul valutar

Riscul volatilitatii

Riscuri previzibile

Riscuri speculatiei

Riscurile emitentului

Riscurile fundamentale

Riscurile investitorului

R-patrat

Rude apropiate

Runaway gap