Muschiul de piatra

Cetraria Islandica Ach.
Fam. Permeliaceae
 

     Muschiul-de-piatra creste pe stancile golase din regiunea alpina. Stiintific se numeste Lichen Islandicus, iar popular muschi-de-munte, muschi-cret, jebghiu-de-munte.

     El contine o grupa de zaharuri (lichenina si izolichenina), un principiu amar si substante mucilaginoase, care-i dau insusirea emolienta si calmanta, recomandandu-se in bronsite insotite de tuse, laringite, traheite si inflamatiile tubului digestiv.
     Datorita acidului usnic, se atribuie muschiului-de-piatra o puternica actiune antibiotica. Se foloseste cu bune rezultate contra varsaturilor rebele ale femeilor insarcinate.
     Muschiul-de-piatra stimuleaza secretia biliara si pancreatica, marind astfel pofta de mancare.
     Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de muschi, care se opareste cu 250 g apa clocotita, in care s-a dizolvat un varf de cutit de bicarbonat de sodiu.      Dupa ce clocoteste 5 minute, ceaiul se lasa la racit, apoi se strecoara si se indulceste. Se bea rece pentru oprirea varsaturilor si cald pentru celelalte boli. Se poate lua si amestecat cu lapte.      Deoarece este foarte amar, mushiul-de-piatra se prefera a fi folosit sub forma de tinctura, din care se iau 30-50 picaturi in 24 de ore. Tinctura se prepara prin macerarea, timp de 8 zile, a 20 g mushi in 100 g alcool de 70 grade.
     In general, infuziile si maceratele de muschi sunt amare si se folosesc in afectiuni stomahice.
     Prin fierbere, principiul amar (acidul cetraric) se descompune, astfel ca decoctiile sunt utilizate ca antivomitiv si in bolile cailor respiratorii ca bronsite, laringite, tuse etc