Osul-iepurelui
Ononis spinosa L.
Fam. Leguminosae
Osul-iepurelui,
numit in diferite parti ale tarii dârmotin, sudoarea-calului, sudoarea
capului, sălăstioară, asudul-calului, creste prin locuri uscate, pasuni,
fanete si mai ales pe terenurile unde pasc vitele.
De la aceasta planta se foloseste radacina - Radix Ononidis - ce
contine substante de natura glucozidica (a-onocerina) si saruri minerale,
care-I dau proprietatea de a stimula secretiile glandelor, avand actiune
diuretica si depurativa.
Osul-iepurelui este considerat ca un diuretic complet inofensiv
pentru intregul organism si in special pentru rinichi.
Se recomanda in hidropizia insotita de edeme, datorita retinerii de
apa in tesuturi, de asemenea in calculoza renala si cistite.
Datorita eliminarii toxinelor din corp, ceaiul din radacina acestei plante
se recomanda in reumatism si intr-o serie se boli de piele cronice.
In unele tari, ceaiul din radacina este folosit pentru usurarea
expectoratiei in bronsite.
Ceaiul se prepara din 4 linguri de radacina maruntita, la un litru de
apa, care se fierbe sau se infuzeaza o jumatate de ora.
Lichidul se
strecoara, se indulceste si se bea in decursul unei zile. Radacina intra
in compozitia ceaiului diuretic.
