Paducelul
Crataegus monogyna Jacq.;
Crataegus oxycantha L.;
Fam. Rosaceae
Paducelul
este un arbust spinos, care creste prin cranguri si pe langa marginea
padurilor. In unele locruri i se mai spune gherghin sau maracine-alb.
In medicina se folosesc florile - Flores Crataegi - florile impreuna
cu frunzele - Flores Crataegi cum folium - si fructele - Fructus Crataegi.
Toate partile plantei contin principiia ctive de natura flavonica,
colina, acetilcolina, trimetilamina, acid cafeic, ulei volatil etc. cu
actiune sedativ-cardiaca, asemanatoare valerianei. Fructele contin
vitaminele C, B, acizi citric si tartric.
Preparatele din paducel au insusirea de a regla tulburarile nervoase ale
inimii, exercita o actiune calmanta asupra sistemului nervos, avand in
acelasi timp si proprietatea de a scadea putin tensiunea arteriala. Se
recomanda in anghina pectorala, tulburarai de menopauza, ateroscleroza,
emotivitate excesiva, nevroze cardiace si stari de excitabilitate cu
aritmie marcata. La cardiaci se recomanda ca o completare a tratamentului
cu digitala sau cand aceasta nu este suportata.
Ceaiul de flori sau fructe se prepara prin infuzie. O lingurita de
flori sau fructe se opareste cu 250 g apa clocotita. Dupa 15 minute,
ceaiul se strecoara, se indulceste si se bea in cursul unei zile. Florile
sau fructele de paducel, asociate cu valeriana si talpa-gastii, isi maresc
efectul medicinal.
Tinctura se prepara in modul urmator: 20 g flori sau fructe se macereaza
timp de 10 zile in 100 g alcool de 60 gr. Din aceasta tinctura se iau de
trei ori pe zi cate 10-15 picaturi inainte de culcare. La cardiaci, pe
langa reglarea batailor inimii, tinctura produce un somn usor, linistitor.
Amestecul de tinctura de paducel cu tinctura de valeriana se
recomanda in bolile de inima si de origine nervoasa. Din acest amestec se
iau de trei ori pe zi cate 30-50 picaturi inainte de masa.
Florile de paducel intra in compozitia ceaiurilor antiasmatic si
calmant, impotriva tulburarilor cardiace, iar fructele, in ceaiul calmant.
