Patlagina ingusta are tulpina scapiforma florifera, erecta, nefoliata,
avand intre 5-50 cm inaltime. Frunzele sunt lanceolate pana la
liniar-lanceolate, usor ingustate in petiol, cu trei-sapte nervuri, mai
mult sau mai putin paroase sau glabrescente.
Frunzele de patlagina ingusta contin acubozida (aucubina, rimantina) cu
rol cicatrizant si antibacterian. Maximum de aucubina (2,80-3,20 %) se
afla in timpul infloririi.
Patlagina ingusta - Plantago lanceolata mai contine pectine (5-10 %),
acizii ferulic, siringic, vanilie, hidroxibenzoic, cumaric, gantisic,
clorogenic, neoclorogenic, protocatichic, hidroxifenil-acetic, cafeic,
ursolic, vitaminele A, C si K (prin uscare vitamina C dispare), mici
cantitati de amidon, mucilagii, saruri minerale cu elementele potasiu,
calciu, fosfor, magneziu, natriu, fier, mangan, zinc, bor, cupru, molibden,
aluminiu.
Frunzele se recolteaza in timpul infloritului, pe timp uscat, dupa ce s-a
ridicat roua. Frunzele impreuna cu scalpul florilor se taie de la
suprafata pamantului. Se usuca la umbra, in strat subtire. Se poate
efectua si uscarea artificiala la 40-50°C. Frunzele de patlagina ingustase
se folosesc si in stare proaspata.
Principiile active din planta au proprietati emoliente, hemostatice,
antiseptice.
Frunzele si in general toate partile aeriene ale plantei sunt
recomandate in tratarea ulcerului varicos, ulceratiilor cutanate,
iritatiilor pielii, conjunctivitei, blefaritei(infectii la radacina
genelor). Aceeasi utilizare are si patlagina (Plantago media).